Poezii despre viata e grea, pagina 9
Totem
La moartea mea,
Horezmia,
Sub geana grea,
O turturea,
N-o mai cânta.
La moartea mea,
Nu s-o vedea,
Căzând vreo stea.
Ca-n viața mea,
Nu s-o vedea,
Chiar nimenea,
Alăturea.
Pe urma mea,
Pe cușma mea,
Alăturea,
O cucuvea.
La ce-oi mai sta,
Horezmia,
[...] Citește tot
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericita...
să stai așa
numai așa
ușoară și grea
ușoară și grea
ca fulgul de nea
ca raza din stea
să stai așa
numai așa
și nu uita
și nu mă uita
și nu mai fi rea
și nu mai fi rea
ca liniștea
ca pacostea
și nu uita
și nu mă uita
când vei pleca
când vei pleca
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (17 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Plan versatil
îndur la bătrânețe, suferință, povară
este foarte grea și provoacă durere
dar port în conștiință amintiri de o vară
când viața mea a fost numai lapte și miere.
pa tâmplele cărunte lumina se joacă
formează o cunună cu mesaj divin
sufletul docil la îngeri se apleacă
la Cristos mântuitorul veselă mă-nchin.
vreau fiecărei ore să-i dau importanță
cât durează viața doar Dumnezeu știe
când cerul mă acoperă cu albastră nuanță
soarele mă-ndeamnă să cred în frenezie.
voi stoarce de la timp versatilă substanță
să pot lăsa în urma mea frumoasă poezie.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața nu este metaforă
viața este o cameră de fotografiat
grea
te mândrești la început
o cari o montezi
în locurile cele mai verzi
surprinzi păsări și arbori
și liniștea
tot mai mult
ești doar tu și ceea ce e lăsat din biblie
focalizezi
ai grijă ca totul să fie clar
reglând timpul de expunere
la condițiile impuse
și deschiderea diafragmei obiectivului
lumina vieții scade ușor cu distanța
flash
imortalizarea te satisface
radiografia aceasta fără tulburări
de-o gingășie extremă pare să vină
din trecut
[...] Citește tot
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tributul
Plătim acum, ca-n vremurile din urmă
Tribut pentru morminte, vise, griji
Dar pentru mulți, sufletul nostru moare,
Înlocuiește viața, de artiști.
Eram săraci, săsraci suntem și-acuma
N-avem prea mult, dar azi suntem n-avem nimic
Ne-a mai rămas doar visul și minciuna
Și poate un colindător calic
Acum n-avem nici suflet, nici morminte
Religia de mult e doar o umbră...
Doar Dumnezeu nu mai păzește trupul
De viața, mult prea grea și mult prea sumbră.
Dreptate vrem și-o viață mai bună,
Sinceritate, liniște și pace
Dar cine glasul meu să-l mai audă
Când lumea-i plină azi, de "dobitoace."
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața omului
Că e mai lungă sau mai scurtă,
Nu este doar ce bagi în burtă,
Nu-i doar ce bei și ce mănânci,
Nu e doar muncă grea, pe brânci,
Doar ce cred unii - să faci sex,
Nu-i nici doar să respiri reflex,
Doar bucurie și tumult,
Vi-a-ța e cu mult mai mult.
pamflet de George Budoi din Viața și Moartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (8 decembrie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lupta cu viața
M-am săturat de-atâta răutate,
Și cum batjocura e la alții,
Eu văd că nu e-o noutate,
Că nu știm unde ne sunt frații.
E-atâta sărăcie-n țară
Și mor bătrânii ne-ngrijiți,
Iar alții au plecat pe-afară,
Copiii plâng ca nu-s iubiți.
Ce viață grea și ce mai soartă
Și ce durere și ce chin,
Mulți dintre noi ieșim în stradă
Și eu nu pot să intervin.
Sunt care râd și chear ne ceartă,
Suntem ca sclavii printre hoți,
Ei nici nu știu ce este artă
Și sunt analfabeți mai toți.
[...] Citește tot
poezie de Eugenia Calancea (25 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apă de dor
Dă-mi, Doamne,-un stilou, să scriu pe un nor,
cu litere mari, cât îmi e de dor
de-al Nouălea Cer, rămas neatins
de-un ochi muritor, de viață închis...
Chiar dacă am vrea să nu ne-ntristăm,
o facem, crezând că ne bucurăm
de ce-i trecător și neînsemnat...
De ce, ce ne place-nseamnă păcat?!
O grea bâjbâială ăst' Dar, numit viață!
În timpu-i ce trece, ne sapă pe față
dureri și tristeți și zgârie-obrazul
cu șanțuri adânci, să-ngroape necazul.
De haz de necaz, rău m-am săturat,
pe oamenii răi, chiar m-am supărat!
E-un pic cam târziu s-am grijă de mine,
da-i bine și-acum! Să văd cât mă ține!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Lasă-ți sufletul să plângă
Când o vrea și cât o vrea...
E nevoie să ajungă,
Să-și mai spele o rană grea.
O lasă-mă,
Lasă-mă, Doamne, iar
Să văd lumea din jur,
Dă-mi acest dar!
De atâta greu...
Mi se topește sufletul meu,
Lacrima văzul meu îl albește,
Lacrimă, sufletul meu obosește,
Orbește...
Strigăte, proteste în mine, mă înec...
Șoapte, rostite-n surdină!..
Doresc peste tot să pășesc, să trec!
Și... caut lumină, Lumina din mine!..
[...] Citește tot
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schimbări
Vremurile sunt moderne,
Mințile s-au învechit
Bunătatea se așterne
Doar la omul necăjit.
Ca o floare nevoită
Să suporte viața grea,
La fel și sufletul evită
Să mai fie ce era.
Iar natura se razbună
Blestemându-ne cu foc
Toate relele se-adună,
Și ne cheamă-n al lor joc.
Din această Apocalipsă,
Nimeni nu iese-n câștig
Toată lumea duce lipsă,
De o iarnă cu mult frig.
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!