repetat

Apăsător...

Întunericul mă sugrumă...
Mă dor tăcerile, da!
Se prabuşesc munţii de sânge
Din inima mea.
Mă doare liniştea
Ascunsă-n timpane,
Mă agasează tic-tac-ul ce bate
Ritmul tăcerii –
Încă un pas către moarte.
Mă dor încheieturile vântului
Ce foşneşte în suflet –
Teamă şi urlet.
Toate mă dor! Şi mă tem
Ca de cel mai aprig blestem,
Că n-am puterea să mor,
Ci voi trăi repetat
Istoria lutului ce trup s-a creat.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre mine

Înmuguresc în mine ca-ntr-o gară
Şi mă sugrumă-al roţilor blestem
Şi timpu-n infinituri se măsoară...
Ecou şi taină, repetat te chem.

Au adormit secundele-n vagoane,
Eu dorm ca un recrut pe bănci de lemn,
Valizele cu amintiri sunt goale,
Poartă doar urma vieţii de infern,

În caruselul vieţii o secundă
Mi-a încolţit la tâmplele fierbinţi,
Ne strigă infinitul, oh, ascultă!
Un semn spre începuturi să-mi trimiţi!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O amoeba

Ce mai faci?"
Într-o bună zi luna
A întrebat pămîntul.

De milioane de ani
Îl tot vedea muncindu-se,
Mutînd mările dintr-un continent
Într-altul,
Experimentînd gheţuri şi vulcani
Şi stricînd zilnic o grămadă de munţi.
"Ce mai faci?"
A repetat ea.

Pămîntul a răspuns obosit şi grav.
"O amoebă."

Atunci luna a încruntat din sprîncene,
S-a făcut că înţelege
Misterul creaţiei şi al vieţii
Şi-a plecat mai departe gîndindu-se:

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Tu eşti setea
ce sapă tot mai adânc
fântâna din mine,
peste care
luna îşi aşterne fruntea
în fiecare noapte
scrijelindu-mi pielea
în mod repetat
ca şi când ar face cărare
îngerului meu păzitor...

Eşti străinul acela care
cândva
mi-a dăruit cele mai gustoase mere,
păstrând şi acum
pe buze
gustul dulce-acrişor
ce a prins crustă
pe sufletul meu...

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ultimele decenii, un zvon teribil de periculos a fost vehiculat de presă. Aceasta susţine (ceea ce prezintă un nivel de prostie până acum considerat imposibil), că o fiinţă umană s-ar putea târî prin arterele unei balene albastre. Desigur, nimic nu ar putea fi mai departe de adevăr. Nu ştiu de ce acest zvon dăunător a fost repetat sistematic, dar însăşi existenţa sa este un cancer urât pe faţa ştiinţei.

citat din Jacques-Yves Cousteau
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neant

Doar florile mai adună
Lumina!
Tristeţea e gri,
lacrima incoloră,
timpul e fum şi cenuşa-i uitată,
omul, neant.
Neant, viaţa toată!

Gândul e roşu
Cum roşie-i zarea!
Albastru răsare uneori, cerul.
Sângele cheamă la el
depărtarea.
Afla-vom vreodată luminii,
misterul?

Sămânţa
în galben s-a-nveşmântat.
Embrioni verzi
mai germinează pământul.

[...] Citeşte tot

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

În drumul spre succesul tău trebuie să fii atent la un singur lucru – la dialogul interior. Dialogul interior este canalul prin care tu îţi programezi creierul. Cuvintele şi tonul vocii pe care tu îl foloseşti atunci când îţi vorbeşti ţie te programează pentru succes sau pentru eşec. Fă o listă cu cuvintele pe care ţi le spui în mod repetat şi verifică dacă eşti mulţumit de acele cuvinte!

citat din Marius Simion
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi spuneai relaxat să te uit conştient

palmele care-au lăsat urme pe uşi
au fost cândva cărăbuşi
pe care îi coloram cu guaşe diluate
şi aşa, pe nerăsuflate,

îi trimiteam pe acele poduri de gheaţă
din Atlantida
şi nu făceau faţă

alunecau ca proştii la intrare-n oraş
iar cactuşii îi luau pe făraş
în eventualitatea în care, desigur,
s-ar fi dezmeticit

şi ar fi revenit
pe uşile care se-nchid repetat
nu dintr-un motiv anume

ci de la palmele care
s-au întâmplat

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calitatea vieţii tale depinde foarte mult de calitatea oamenilor cu care te înconjori, de relaţiile pe care le menţii şi le cultivi. Când observi că un om îţi face rău, în mod repetat, ţine minte că acceptarea ta nu face altceva decât sa îi încurajeze comportamentul. Nu se va schimba pentru că nu are de ce. Însă tu poţi oricând să decizi dacă, cât şi cum interacţionezi cu orice persoană din viaţa ta. Indiferent cât de apropiata îţi este ea. Alege înţelept oamenii cu care te înconjori!

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Silogism anticartezian sau indiferenţa prostului ce sunt

Mă intrig:
Mi-e foarte frig,
Mă revolt:
Am doar un volt.

Şi nu pot
Din cap să scot
Un amor
Înşelător.

Cum să fiu,
Să pot să ştiu
Ce să fac,
Să mă împac?

Ce să spun,
Să mă adun?
Ce să port,
Să mai suport?

[...] Citeşte tot

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!