psalm

Psalm, I (de sinceritate)

Doamne, mi-e greu
Să-mpart totul cu mine,
Să-mpart totul doar cu mine
Când ştiu că totul Ţie-Ţi aparţine!

Mi-e greu să spun
Că toate-n mine se descompun
Când margini lăuntrice de lume
Ard în surpări de suflet şi de nume!

Mi-e greu să rabd
Puterea culorilor în miez de alb,
Roua iubirii-n orişice lacrimă care
Nu mai are sete de lumină şi de desfătare!

Mi-e greu să-mi ţin toate rănile-n mine
Şi să Te numesc de-a pururi doar Iubire;
Mi-e greu să mă aud în Tine mereu sângerând
Să-Ţi spun că eu sunt... "Sunt oare, cel ce Sunt!"

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elohim (Psalm)

Te-am căutat Elohim,
pipăind şovăielnic
clepsidra prăfuită a timpului.
Şi-am tot întrebat:
Eşti bătrân, Doamne?
Tare bătrân?
Te chem, Dumnezeul meu...!
Încerc să Te iscodesc,
dar mi-e teamă
că nu voi putea cuprinde
în orizontul privirii mele piezişe,
atâta Minune...

Elohim, nu-mi mai găsesc Emausul...
Pietrele smulse din suflet
mi-au sfărâmat toate stelele,
palizi licurici clipocind lipicios,
pe urmele paşilor mei
din prundul mâlos.
Dumnezeul meu,

[...] Citeşte tot

rugăciune de Daniela Reghina Onu din Paşi printre pietrele Sionului (noiembrie 2011, Bucureşti)
Adăugat de Valentin Mesianic
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hristos a înviat!

Bat clopotele în cea mai lungă noapte
Şi cerul se uneşte prin rugă cu pământul,
Din lumile astrale coboară blânde şoapte,
Sunt îngeri-soli ce răspândesc cuvântul.
Creştine, simţi tumult către o nouă viaţă
Unde speranţei-i cresc aripi de curcubeu?
Pe nor stă scris un psalm, o tainică povaţă,
Smeriţi să fim în toate şi iubitori mereu.

E noaptea-n care plânsul devine bucurie
Şi răul pierzător se-ascunde-n văgăuni,
Creştine, nu uita, să porţi în mâini, făclie,
Ca sufletul să zboare departe de genuni.
Să n-adormim vrăjiţi de amăgirea dulce,
Ci s-alergăm cu toţii lângă al Său altar,
Acolo e Hristos ce-a îndurat pe cruce
Păşind pe moartea rece şi-ntuncat hotar.

În patru zări se-aude cum clopotele bat
Şi glasuri se înalţă slăvind Mântuitorul,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psalm (Ruga mea e fără cuvinte...)

Ruga mea e fără cuvinte,
Şi cântul, Doamne, îmi e fără glas.
Nu-ţi cer nimic. Nimic ţi-aduc aminte.
Din veşnicia ta nu sunt măcar un ceas.

Nici rugăciunea, poate, nu mi-e rugăciune,
Nici omul meu nu-i, poate, omenesc.
Ard către tine-ncet, ca un tăciune,
Te caut mut, te-nchipui, te gândesc.

Ochiul mi-e viu, puterea mi-e întreagă
Şi te scrutez prin albul tău veşmânt
Pentru ca mintea mea să poată să-nţeleagă
Nengenunchiata firii pe pământ.

Săgeata nopţii zilnic vârfu-şi rupe
Şi zilnic se-ntregeşte cu metal.
Sufletul meu, deschis ca şapte cupe,
Aşteaptă o ivire din cristal,
Pe un ştergar cu brâie de lumină.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psalm imprevizibil (Turul victimelor condiţiei umane)

Viaţa nu-i totuşi pantă spre moarte
visul Doamne creşte ca o stâncă
o veşnicie mai avem până departe
ceru-i poate lacrima cea mai adâncă

Visul creşte Doamne ca o stâncă
Dumnezeu nu-i nici pătrat nici rotund
de bucurie sufletu-i gata să plângă
în care lacrimă Doamne să m-ascund

Dumnezeu nu-i nici pătrat nici rotund
mai este o veşnicie până departe
până acolo Doamne până când
viaţa nu-i totuşi pantă spre moarte

Chiar dacă visul creşte ca o stâncă
chiar dacă lucrurile-s gata să plângă

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (25 iunie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Candid

Nu ştie să ceară, cunoaşte ofrandă;
De rană de trup sau de spirit nu ştie...
În ger, credincios, va dormi pe verandă
Şi-n zori te deşteaptă-n sublim, feerie.

Un fir de mătase-i ieşit din cocon,
O pulbere fină-n carat de lingou...
Mişcări de-adiere-n atins de-un pardon,
Cum strigăt de dor, la iubirea-n ecou.

Şuviţe de miere, întinse-n nectar,
Las dâră suavă de dulce Zefir;
În pas nu se simte, e-n zbor de Icar
Şi haina-i de înger, uman patrafir.

De-atingi nefiinţa-i -precum hologramă
De fum în culori de-un pastel cafeniu-
Am frica să nu-i rup fuiorul, căci drama
E-n colţ... doar aşteaptă eroul sa-i fiu.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (16 octombrie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigăt către Eminescu

Din teiul eminescian am frânt un ram...
Ce sfânt balsam! Firească reverie!
Pământul tot... şi eu, eram un psalm
Şi era lumea imn de fericire.

O lebădă pe lacul de argint
Plutea - un vis - deplină încântare!
Şi cerul pentru îngeri s-a deschis...
Concert... şi eminesciana mea chemare.

Ca nişte zâne sălcii îşi plecau
Chipul de îngerească strălucire...
Adolescente,-n visuri le chemau
Să-mpărtăşască tainele divine.

Nuferi, pe cer, în fulg de păpădii,
Îşi risipeau eterna puritate,
Iar Eminescu ne putea privi
Din lumea sa de dincolo de moarte.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psalm licorii Bahice sau Vitis vinifera silvestris

De pe plaiuri geto-dace,
Precum toată lumea ştie,
Răsărit-a din găoace
Zeama viţei de la vie;
Nu era lucru de şagă,
Mana cea dumnezeiască,
Dacilor le era dragă
Şi-ncepuse s-o slăvească!
Ba chiar botezat-au mustul
Dupa-aromă şi culoare,
Şi clasându-l după gustul
Fiecăruia-n favoare...
Vinul negru de Fetească
Cu mireasmă de pădure,
Trăgător ca să trezească
Vânele, să fie dure;
Roză, dulce, delicată,
Vine din deal Busuioaca,
De-i băut cu judecată
Nu ţi se va bate toaca;

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Zamolxeanu (29 mai 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnul este mântuirea Psalm 27

Domnul este mântuirea şi lumina mea
El e cel ce mă ridică, tot El mă coboară
Înaintea slavei Sale nu-i un om să stea
Deci de cine-n lumea asta să-mi mai fie frică?
Când înaintează răii împotriva-mi toţi
Carnea să mi-o dea la păsări şi jivine pradă,
Tocmai ei, prigonitorii mincinoşi şi hoţi,
Tocmai ei, în cursa-ntinsă singuri o să cadă.

Cu război de-ar vrea să vină neînfricat aş fi
Iar credinţa mea e Domnul şi doresc fierbinte
Să trăiesc în casa-I sfântă până ce-oi muri
Să mă minunez de templul ce-mi va sta-nainte.

În necaz şi suferinţă pace voi avea
În coliba Lui şi-n cortu-I voi găsi scăpare
Mă va înălţa pe-o stâncă şi Îi voi cânta
Laude Îi voi aduce, jertfe şi-nchinare.

O, ascultă-mi, Doamne, glasul astăzi când Te chem

[...] Citeşte tot

poezie de Adriana Cristea (13 mai 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

C V

Ha!? Pe faţă am zâmbete superioare,
am camere-ntregi ornate cu lacrimi,
sentimente abandonate de tinere,
apoi refăcute, vopsite,
coafate-n cosiţe scumpe, pierdute de zâne.
Am păcălit cete de îngeri, cu unghiere străine,
din unghiile lor am făcut amulete, fine.
Ha ha, studiază-mi zâmbetul, să ne privim!
Multe slugi mute în expediţii secrete
pentru o aşchie mică, din sabie de heruvim.
Am păstorit în taine lungi un seraf...
şi i-am prins cântul dureros de slavă:
trei secunde - esenţa durerii-ntr-un ţipăt!?
Dar eu l-am închis iute, pe-un usb-stick...
Am desfăcut racle cu moaşte,
făurindu-mi steaua de vise, din frunte!
Mi-am vândut chiar şi o parte din suflet,
pentru o copie a cheii, de la Poarta Raiului.
Ha ha ha! Eu râd şi acum, aproape-mpăcat,
eu sunt acel ins barosan, interesant,

[...] Citeşte tot

poezie de Cristi Poe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!