Amuzante/comice despre poezii despre toamna, pagina 9
Prietenului Iordan Chimet, care a primit premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul "Închide ochii și vei vedea orașul"
Despre cartea ce a scris
N-am părere fermă, dar
Despre "ochi" îmi este clar:
Uniunea i-a închis.
epigramă de Mircea Trifu din Epigramma (1976)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui poet care mi-a vorbit despre modestie
Conceptu-i despre modestie,
De ce să-l țină în secret?!...
Când toată lumea astăzi știe
Că e modest... chiar ca poet!
epigramă de Dan-Radu Ionescu din Epigrame și epigramiști (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Momente pe scenă: Conferință despre "Momente" de I.L. Caragiale
Mi-au dat persoane competente
Un sfat ce-n minte mi-a rămas:
Dacă vorbești despre "momente",
Nu-i cazul să vorbești un ceas.
epigramă de Păstorel Teodoreanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaie de toamnă
Plouă mărunt, dar nu e nici un bai,
Că n-am plecat în zori de zi la vie,
Se spală praful ciorchinilor bălai-
Și eu mă mai răsfăț prin poezie!
Și totusi, ziua e cu spor, si e frumoasă,
Că mi-am făcut prieteni noi vreo zece,
Cu care o să-nchin curând o tămâioasă -
Când o fi toamna sură și mai rece!
Până atunci ne umplem doar paharul,
Cu vinul poeziei bun și sfânt,
Pe care ni-l strecoară-n suflet harul-
Ori muza ce ne mangâie-n cuvânt!
poezie de Vasile Neagu-Scânteianu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
- autocritică
- În arsenalul marilor strategi,
Autocritica și tot ce-i aparține
E un prilej de-a spune despre tine
Ce-ai prefera să spui despre colegi.
Autocritica formală
definiție epigramatică de Mircea Trifu din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bâlci de toamnă
E toamnă afară și în suflet
Gândurile ca frunzele veștejite
Se așează-n în culori pe șevalet
Cu într-un tablou cu margini risipite.
Viața plânge în acorduri cu frânturi de vise
Ca într-o simfonie cu iz melancolic
Având refrene de mult compromise
Îmi schelălăie prin suflet ca un alcoolic.
Doi câini aleargă singuri pe stradă
De parcă ar avea treburi multe.
Iar două pisici miaună pițigăiat
Ca să de-a impresia că sunt culte.
Porcul guiță prin curte că a fost și el primar
Iar boul a ajuns acum președinte,
Deși în urmă a rămas doar bălegar
Zâmbind, pretinde că așa a fost și înainte.
[...] Citește tot
poezie de Iustinian Gr. Zegreanu
Adăugat de Iustinian Gr. Zegreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Har aveam, slavă domnului, destul, să dau și la alții. Așa că mi-a fost foarte ușor să scriu câteva volume de poezii, sper, destul de reușite, într-un perimetru dezafectat de ceea ce numim onirism, prețiozitate și alte lucruri posibile a invada poezia la un moment dat.
Dumitru Badea în Șalupa, Poetul (1985)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Văzând lumina zilei spre sfârșitul perioadei Edo, unchiul știa sumedenie de povești lugubre, foarte populare la vremea aceea: despre case bântuite, cu încăperi unde nimeni nu se-ncumeta să intre; despre spirite încă vii ale unor femei geloase, chinuindu-și foștii iubiți; despre stafii ale unor bărbați obsedați de răzbunare. Dar, fiindcă primise educație de samurai și se conforma unui cod potrivit căruia "un războinic n-are voie să creadă în fantome și ființe supranaturale", unchiul meu zicea că nu dă două parale pe asemenea istorii.
începutul de la Fiica negustorului de sake de Kido Okamoto (1930), traducere de Angela Hondru
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvară dus-întors
Iubita îmi reproșează
că fac multe
prea multe poezii
Poezia îmi reproșează și ea
că fac dragoste
prea multă dragoste
Amețit
firul cu plumb
a-nverzit
poezie de Costel Zăgan din Hiperbole blitz
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cam sărăcuț limbajul Dvs. critic! Despre viziune, ce să mai spun!?Vorba lui Nenea Iancu:"E superbă, dar lipsește cu desăvârșire"!
Vine Toamna
Vine Toamna!
Încet se trece vara și verdele se moare
Grădina înflorită își pierde din culoare.
Mireasma florii piere,.... un abur în amurg
Cocorii albi în cârduri, încet, încet se scurg.
Un cuib pustiu, sub grindă, în curte la bunici,
Îi duce deja dorul, voioasei rândunici.
Iar sus pe hornul casei o barză agitată
Privește melancolic, în jur, ultima dată.
Din stână, de la munte, spre sat coboară-ușor
Țurcane albe, negre,... păstori cuprinși de dor.
Hărpărețele omizi fac ravagii prin livadă
Ordonate și "cuminți" au pornit a lor cruciadă.
[...] Citește tot
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte - Poezii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!