insista

Bucăţi dintr-o iubire nesfârşită

Iubito, azi am depăşit zenitul
Amorului ce mi-a-nţepat retina,
Nu insista să faci pe cabotina,
Că psihicul mi-e tare ca granitul...

Vreau să respecţi o vreme carantina,
Să nu mă suni, să nu începi bocitul,
Să încetezi şi cu reîncălzitul
Sarmalelor. Voi frecventa cantina...

Îti recomand să strângi cât poţi profitul
Deplinei libertăţi, iar eroina
Din tine de-o să aibă şi sublima
Dorinţa de-a-mpărţi şi infinitul
Să-mi spui: te satisface ghilotina
Sau să mă duc să îmi ascut cuţitul...

poezie de Grigore Chitul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Auxilium

Un albastru de culoarea cernelii
Mă îmbrăţişează cu farmecul său,
O pată de vopsea devenită-n timp
Abstractă în memoria mea avidă
După materiale de construcţie, un
Albastru cu care îmi clădesc mica
Bucată de cer pentru vise sacre,
Un albastru ce trebuie să iasă în
Evidenţă, e culoarea apei din
Vaza de cristal transparent în contrast
Cu negrul melancoliei lunare,
Albastru insistă să reprezinte
Seninul, ziua de mâine, speranţa
Ce sfidează realitatea morţii....

poezie de Adrian Nicula din Sanctuar sufletului cu aripi frânte (2016)
Adăugat de Adrian Nicula
Comentează! | Votează! | Copiază!

De minţi ori nu

De minţi ori poate nu, minciuni există,
Să minţi că nu-i aşa însă-i păcat ;
Îmi spui că nu mă minţi, ca o artistă
Şi crezi că-ntr-adevăr, sunt împăcat.

Eu, sincer, dau o notă optimistă
La orice adevăr mai complicat ;
Oricât ar fi de greu, tu mai insistă
Să spui doar adevăr adevărat!

De ai ori poate nu minciuni pe listă
Eu nu vreau să le ştiu neapărat
Dar viaţa va părea cu mult mai tristă
Când nu te vei opri din tremurat.

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O încăpere poate să stea în întuneric mii de ani, dar, dacă aduci lumină în ea, întunericul va dispărea ca şi cum nici n-ar fi fost. La fel e şi atunci când lumina lui Dumnezeu luminează sufletul: Întunericul încarnărilor dispare într-o clipă. Să nu spui niciodată că eşti păcătos, declarându-ţi, astfel, limitele. Insistă, în schimb, asupra gândului că eşti făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu - că în sufletul tău, în adevăratul tău Sine, întunericul amăgirii nu poate să existe.

citat clasic din Paramahansa Yogananda
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Nu te da bătut. Nu renunţa. Rezistă, luptă şi vei învinge." Da, merge la exterior, dar cum omul este una cu mintea sa, efectul se propagă şi la interior. Cu cât insistă mai mult în afară, cu atât se îmbolnăveşte înăuntru. Când vine vânt puternic, totul, de la firul ierbii şi până la arborii cei mai înalţi, se încovoaie. În acest mod rezistă. Se adaptează, se pliază, se apleacă atunci când este cazul. Dacă stai însă precum muntele, efectul este eroziunea.

citat din Paul Avram
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vraja stelei

Îndrăgostit de-o stea vizibil
Insistă prin mesaje zilnic
Declară dragoste-nfocată
Dar ea era demult plecată
La uşa ce-a bătut ades
Rămas-a trist neinţeles

În vraja ei a fost cuprins
De-un foc lăuntric şi nestins
Dezamăgirea-şi face loc
-Mi-ai fost o stea fără noroc

Si-atunci izbeşte de pământ
Un scurt şi tainic jurământ
-Rămân stăpân pe gândul meu
Şi am un singur Dumnezeu
Conştiinţa mea, credinţa mea,
Nu voi iubi în veci o stea.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vraja stelei

Indrăgostit de-o stea vizibil
Insistă prin mesaje zilnic
Declară dragoste-nfocată
Dar ea era demult plecată
La uşa ce-a bătut ades
Rămas-a trist neinţeles

In vraja ei a fost cuprins
De-un foc lăuntric si nestins
Dezamăgirea-şi face loc
-Mi-ai fost o stea fără noroc

Si-atunci izbeşte de pământ
Un scurt si tainic jurământ
-Rămân stăpân pe gândul meu
Si am un singur Dumnezeu
Conştiinţa mea, credinţa mea
Nu voi iubi in veci o stea.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul renunţării

Eu nu mai sunt epigramistă,
M-ascund în tristu-mi adăpost,
Am fost comodă, pasivistă
Şi vreau să redevin ce-am fost...

În maniera vesel-tristă,
Se scrie astăzi mult şi prost;
Eu nu mai sunt epigramistă,
M-ascund în tristu-mi adăpost.

Când văd pe unii cum insistă,
Scriind câte-un catren anost,
Îmi spun –când harul nu există
Nici scrisul nu mai are rost,

Deci nu mai sunt epigramistă.

rondel de Ica Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Radacina

Ti-au trebuit ani sa te numesc
femeia vietii mele,
O zi ti-a fost de-ajuns sa-mi fii iar o straina,
Si chiar nu mai conteaza ca esti sau nu de vina,
Greseala mea a fost ca te-am pus printre stele,
Acum c-ai coborat raman doar eu cu ele,
Ma plimba amintiri de nebun prin gradina,
Cumva te-am parasit, dar sufletul insista sa-ti lase-o radacina,
Nu o sa mai fim noi, altii de-or fi sa vina,
Nu am sa uit c-ai fost femeia vietii mele...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiam, de multe decenii, insistenţa lui Albert Camus de a nu fi nici victime, nici călăi, de a evita instituţii şi acţiuni în care iau naştere aceste două categorii. Acum însă am înţeles mai bine la ce se referea. Camus şi-a învăţat bine lecţia originală din participarea în rezistenţa antinazistă clandestină. Nu mai este nevoie să subliniez cât de frecvent este ignorat sfatul lui. Aş insista totuşi că suntem capabili să acţionăm indiferent cât de imperfect şi să învăţăm din examinarea cu atenţie a răului din trecut.

Robert Jay Lifton în Medicii nazişti. Exterminarea medicală şi psihologia genocidului, Prefaţă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!