eu+sunt+mic+nu+stiu+nimic

Aşa de mic

Aşa de mic sunt fără ea
O sământă de mac
Pe planeta unei seminţe de mac
Şi doar ea mă înfloreşte
Cu atingerea când şopteşte
Dintr-o sămânţă de univers
Pe ea cu multe universuri
Şoptindu-mi pe lângă
Ale mele versuri
"Eşti versul prim între versuri"

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori fara soarta

am păşit printre voi ca o umbră,
albe suflete între ziduri topindu-se încet.
vă ştiu pe toţi, nebuni şi cuminţi,
ştiu durerea adusă în lume prin voi,
Îl ştiu pe Hristos răstignit
ca un capăt al tuturor, ştiute sau nu...
da, printre gratii ruginite privind
nu înţelegeţi mai nimic,
vise înceţoşate ce n-au ştiut să tacă,
voi, cei dintâi între minţiţi!

şi cum îmi mai vorbiţi de "dincolo",
vă privesc întotdeauna mirat şi asta vă place,
cânt, cânt despre libertate,
adesea nu mă ascultaţi,
dar nu-i nimic, spuneţi voi, nu-i nimic,
să nu te opreşti din cântat...
şi cum aş mai vrea să vă pot săruta lacrimile,
singurele grelele voastre cătuşe
din lumea în care trăind

[...] Citeşte tot

poezie de Silviu Dachin
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un dor fără saţiu

De un dor fără saţiu-s învins
şi nu ştiu ce sete mă arde.
Parcă mereu din adânc,
un ochi răpitor de Himeră
ar vrea să mă prade.
Şi pururi n-am pace,
nici al stelei vrăjit du-te-vino în spaţii,
izvoare sub lună, ori dornica ciută,
nimic nu mă stinge, nimic nu mă alină
şi parcă-aş visa o planetă pierdută.
E atâta nepace în sufletul meu,
bătut de alean şi de umbre cuprins...
Un dor fără saţiu m-a-nvins,
Şi nu ştiu ce sete mă arde mereu.

poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Greierele

Iar pe greierele şef
Îl strâng şi ciubotele
De inspector n-are chef
I-a-ngheţat chiar notele.

La furnica cea tăcută
Un model de disciplină,
Ordine desăvârşită
Şi cămara plină, plină!

Înfăşurat în cojoc,
Nu se teme de nimic,
Moş Martin va sta pe loc,
Rozându-şi degetul mic.

Pe punte către izvoare
Sunt chemate să coboare.

sonet de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâmbet neînceput

îmi picură sângele-n tâmple
cu zgomote ca de baroase
fie ce-o fi să se-ntâmple
doar somnului pradă mă lase

capilarele mi-s pline de vise
rămase neîmplinite
în chinga inimii prinse
brute lucrări necioplite

şi pielea-mi pe tâmple se luptă
cu demonii de dedesubt
durerea se-ascunde sub masca
zâmbetului neînceput

îmi duc iară mâna la cap
ce-l simt tot mai mic şi mai mic

[...] Citeşte tot

poezie de Klara Papuc
Adăugat de Karla
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nihil nove

Nimic nou. Nici vechituri nu-mi scrii,
De ce să te mai oboseşti zadarnic,
În orele nopţii de toamnă târzii,
Adormi în pace. Să nu-mi scrii.

Totu-i vechi. Doar din supreme reverii
Adună-ţi amintiri cu gândul harnic,
Căci ştiu precis, n-o să revii
Rugându-te; nici să nu-mi scrii.

Nimic adevărat. Pustiu ca în prerii
Un gând mă-nconjură amarnic
De te-aş chema ştiu: n-o să vii.
De aceea e mai bine să nu-mi scrii.

Nu studia nimic. Catrene parodii
Nici versul epigramelor zburdalnic
Totul ce reiese din atâtea poezii
Rezultă că te rog, nici să nu-mi scrii.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simplă ipostază

Cununi de raze, cât de cât aureolate,
Rupte din nu ştiu ce generatoare de lumină
Îţi sunt aduse proaspăt înmiresmate
Simple culori de o creaţie divină.
Talentul pictorului rămâne extaziat,
În faţa originalului care eşti tu,
Nu poate să transpună pe curat
Aureola simplă a frumuseţii de acu.

Visaţi voi stele, flori, natură, soare
Aruncaţi-vă privirile fără economie,
Sunt încă mic în lumea asta mare
Iradiază sufletul de o mare bucurie
Liniştit mă întreb: Se poate oare?
E posibil totuşi, căci totu-i poezie.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Supergirl

nu ştiu să intru în anonimat
am vise răsucite cu tine
o capă, o spadă
şi ceva cu roşu care îţi tulbură frica
anemic şi prelung zilele
trec cu porii deschişi
ca nişte nări ce îţi absorb
printre lămâi gustul de umbră
în urmă
aceeaşi traiectorie
de glonte orb
tras spre luna plină
nu ştiu
decât să fiu
nu ştiu
decât să lupt
nu ştiu
decât să zbor
însă
nu sunt un zbor de o noapte

[...] Citeşte tot

poezie de Corina Gina Papouis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salcie sinucigasa

Nu ai cum să treci pe cealaltă parte a lacului!
E rotund,
Nu există o altă parte
Va trebui să rămâi aici.
Să mori aici
Să renaşti aici
Sub formă de supusă fiinţă.

Nu mai sunt lebede, doar pene au rămas
Şi praf, de unde atâta praf?
Nu mai sunt frunze
Decât să îmi acopere
Fugar tulpinile
Crescânde.

Nu mai e nimic, eu şi un lac rotund.
În care încet de tot mă scurg
Salcie sinucigaşă
Mi-am lăsat rădăcinile
Ca o plută de salvare

[...] Citeşte tot

poezie de Iris Barbulescu
Adăugat de Doinita Raclariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt

Sunt cel ce ştie că-i la fel de van
Ca-n luciul de cristal nevorbitor
Înspăimântatul, vanul privitor
Ce trupul fratelui urmează-avan.
Ştiu, prieteni neştiuţi, că ne-a fost dată
Drept singură iertare doar uitarea
Şi că-n uitare e şi răzbunarea,
Umanei uri, soluţie ciudată!
Ilustre chipuri de-a greşi! Uşor
Nu-i să dezlegi ce-i timpul, labirint
Multiplu, unu şi mereu distinct,
Al fiecăruia şi-al tuturor.
Sunt nimeni. Spada n-am incins voinic.
Ecou sunt, şi uitare, şi nimic.

poezie celebră de Jorge Luis Borges
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!