Poezii despre cuvinte frumoase, pagina 9
Tu să-mi fii răsărit
Iubește-mă încet, pierde-mi secunde,
În locul lor creează-mi veșnicie
Atinge-mă și-n brațe mă ascunde
Ca să mă regăsesc pierdută ție
Să-mi pui pe pleoape amintiri frumoase
Cu ochii-nchiși să le revăd în vise
Ascunde-mă-n cuvinte amoroase
Și fă din mine larg de zări deschise
Vreau să adorm sărut lipit de tine
În tremurul de buze umezite
Să-mi fii o vindecare de suspine
Atunci când sunt emoții infinite
Iubește-mă tăcut, dar nu-mi fii șoaptă,
Să te aud și trupul să-mi tresară
Și fă-mă dimineața ce așteaptă
Să-i fii lumina zilei prima oară
poezie de Adi Conțu (10 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să pot merge mai departe
Să pot merge mai departe,
inimii îi cer să-mi lase
timp, ca să exprim în cuvinte,
gânduri mărețe, frumoase.
Pentru tine, pentru mine,
pentru cel care-i departe,
astăzi scriu câteva file
într-o prea frumoasă carte.
Tu, citind această carte
uimit vei descoperi
reguli, care transformate-n fapte,
sufletul îți va întări.
Sunt reguli fără de care
nu poți viața s-o trăiești.
Dacă le pui în aplicare,
o lume-întreagă cucerești.
poezie de Dumitru Delcă (3 ianuarie 2024)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Două cuvinte ( grook )
Două cuvinte definesc toată
Povestea iubirii mele, al ei tumult:
Totuși,
Mereumaimult.
poezie de Piet Hein, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vine toamna pe furiș
Vine toamna pe furiș,
Fură zilele frumoase,
Tremură dulce-n frunziș
Trilul păsării duioase.
Cuiburi goale-n păpuriș
Zac prin malurile roase,
Vine toamna pe furiș,
Fură zilele frumoase.
Lanuri de porumb mănoase
Ruginesc pe povârniș,
Ies mistreți din ascunziș,
Se plâng sălcii mlădioase,
Vine toamna pe furiș.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cinci ani
Mă uit la ochii stinși ce altădată
Erau umpluți de-o mare fericire,
La gura ce râdea înflăcărată
Rostind cuvinte pline de iubire.
Privesc la chipul ce-l credeam de zână,
Pe care-l admiram cu încântare,
La părul negru, moale ca o lână,
Care-a albit și de zăpadă pare.
Văd mâinile ce le știam frumoase
Și care mă-ngrijeau neobosite,
Acum atât de slabe și osoase,
Neputincioase, reci și chinuite.
Aș vrea ca Dumnezeu să se îndure
De mama și să-mi facă o bucurie,
Cinci ani frumoși din viața mea să fure,
Cinci ani s-o văd ca în copilărie.
poezie de Octavian Cocoș (24 martie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trandafiri de cuvinte
Să mă dojenesti
Dacă fac zgomot
Când pășesc în inima ta
Nu vreau a lăsa
Umbre ce le am lăsate
De alte tălpi de cuvinte
In morminte
In inima mea
Unde esti..
O sakura printre
Armăsare bătăi
Răsfirându-le coamele
In focuri ambre
De tămâi nepământene
Căzute in galopul bătăilor
Și răsărite pe acele morminte
In trandafiri de cuvinte
Ce invăluie marmurele
Cuvintelor ce-au fost înainte
Dăltuite cu umbre în inima mea
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plase de cuvinte
Inchis intr-o călimară
Intr-o lume de vise
Interzise și proscrise
Caut să le dau glas, cuvinte
Dar le aud prin ecouri
Scrijelite de stilouri
Ce stau ca niște plase
Pe alte file intinse
Să inhațe răpitoare
Din marea de cerneală
Orice pare strălucire
Pentru a lor preamărire...
Apoi ca niste rechini
Sfâșie pe acei delfini
Care vor să rupă plase
Ce vânează din cuvinte...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Povață divină
Te țin în brațe suflet viu,
Te voi trimite pe Pământ
De vei rămâne-al meu, nu știu,
Dar eu voi fi cu tine-n gănd.
Te-așez pe flori crescute-n rai,
Să îți sfințesc nobila minte
Ca-n viata ta, mereu să ai,
Cu tine frumoase cuvinte.
Eu îți sunt tată si împărat,
Îți pun în mâini averea mea
Intreg Pământul ți l-am dat,
Să poți să-nfrunți o viață grea.
Te vreau la mine printre îngeri,
Când va fi gata viața ta
Nu vrea să fii captiv în plângeri,
Să nu mă mai poți vedea.
[...] Citește tot
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbre
Ființe mistice, amăgitoare
Prin față mi se perindă,
Stau lângă masă în picioare,
Cu privirea fixată în grindă.
Filme cu desene animate
Privesc pe ecranul câmpiei,
M-acopăr de nostalgii uitate
Umbre frumoase ale copilăriei.
Zile frumoase, nopți înstelate
Vise de călătorii astrale
Se sfarmă în a inimii cetate
Fantome pur imaginare
Secvențe reale de viață,
Autentice fără sens relativ
Ies din minte la suprafață
Stafii ce mă fac emotiv.
poezie de Mihai Leonte (17 ianuarie 1966)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte pe care le-am pierdut pentru totdeauna
Le văd câteodată
În mulțimea norilor cenușii îngrămădiți
Pe pagina tipărită-a unei reviste cuvinte
Încurajatoare, persuasive ca mângâierea
Unei femei îndrăgostite de curând.
Cuvinte care aproape au evadat
De pe buzele mele, chiar înainte ca semaforul
Să ne întrerupă înaintarea, cuvinte
Care ar fi putut defini exact
Legătura dintre noi, acum ruptă.
Cuvinte în care am ajuns să cred,
Stând în sanctuarul unei biserici
Ai căror pereți de culoarea pală-a levandei,
Al căror amvon drapat în purpuriu,
Brodat cu crucifixe aurii,
M-au făcut să-întrevăd posibilitatea
[...] Citește tot
poezie de John Companiotte, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!