Poezii despre copilaria mea frumoasa, pagina 9
Ce frumoasă e pacea!
Ce frumoasă e pacea!
Între noi și vechi hotare,
Ce frumoasă-i lumea vie,
Răsfățată de bucurii în floare,
Din vârfuri de munte,
Până jos, în vale.
Ce frumoasă e pacea!
Dacă omul bun îi sfințește culmea, fără încetare,
Ce frumos e gândul omenesc!
Fără de urâciuni,
Fără întinare.
Ce frumos e înaltul, coborât în mare!
Ce frumos e omul bun, cu fața la altare!
Ce minune mare, când soarele în pacea lui răsare,
Peste raiul verde, plin cu mărgăritare,
Sub concerte vii, de ciripitoare.
Ce frumoasă e pacea!
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (22 februarie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ușor și fără urmă voi pleca și eu
Viața nu e un accesoriu de schimb, nici lumea nu mai e ceea ce a fost și eu voi fi tot mai singur, doar Mama, Dumnezeu și Copilăria mi-au mai rămas, mărturie a tot ceea ce am fost
Doamne, cum să uit lacrimile mamei care dilatau noaptea înțepenită pe umerii ei ca o durere!
Doamne, cum să-mi uit copilăria prin care alergam desculț de la un capăt la altul și soarele umbla pe vârfuri, ca pe propria-i rană, să nu-mi trezească amiaza!
Cât despre tine, Doamne, nu prea-mi aduc aminte, mama te purta în gând ca pe tata plecat într-o zi să stea de vorbă cu tine și de atunci focul din sobă s-a stins...
Ziua aceea o țin în loc de inimă și aștept
Oare, îl voi întâlni pe tata?
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Desprindere
alergam împreună ținându-ne de mâini și
împiedicându-ne mai mereu de
umbra sufletului nostru
comun
tu erai mai frumoasă și mai bălaie decât
o niagară de spice iar eu eram mai
întotdeauna cu o jumătate de pas
înainte
alergam împreună ținându-ne de mâini și
împiedicându-ne mai mereu de
umbra nevisatelor
vise
deodată eu am zbughit-o râzând înspre o
lume străină iar tu te-ai oprit ostenită
la marginea galaxiei să-ți sufleci carnea
de pe jumătatea sufletului tău
rămas singur ca-ntr-o
[...] Citește tot
poezie de Sorin Olariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cea mai frumoasa femeie
Sunt cea mai frumoasa femeie pentru ca intr-o mana
am planul, iar in cealalta tin sfera;
si firele gandului meu unesc perfect punctele
planului cu punctele sferei pentru-a recrea lumea.
Sunt cea mai frumoasa femeie pentru ca visele mele
atrag demonii si ingerii in atingeri electrizante,
pentru ca pielea mea e izvorul dorintelor tale
si universul e pierdut in parul meu.
Sunt cea mai frumoasa femeie pentru ca la gatul meu
galaxiile se-nsira unele dupa altele intr-un colier
din lemn de santal.
Pot sa opresc si sa starnesc ploaia, pot sa-ti arat,
intr-o singura picatura, imaginea cuplului perfect-
doua trupuri, modelate in lut ars la soare, impletite
intr-o imbratisare perpetua.
Sunt cea mai frumoasa femeie pentru ca port desertul
in inima,
camilele ies din mintea mea pe drumul ce duce la Rai,
ma las mangaiata de vant, inecata, nascuta si sarutata de mare...
poezie de Mirela Vlaica
Adăugat de Sorana Mihail
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești atât de frumoasă
Ești atât de frumoasă încât
În ochii tăi,
În care sclipesc stelele,
Îmi vopsesc
Îngenuncherea imaginației!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcere enciclopedică
Tac
Tăcerea știe totul
despre mine
Nașterea copilăria dragostea moartea
Nimic
nu
i-a scăpat
poezie de Costel Zăgan din Tăceri în re minor (22 mai 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegie despre Peg Nicholson, iapa popii
Peg Nicholson era o frumoasă iapă roaibă
Care parc-avea aripi, nu picioare;
Dar acum plutește pe Nith la vale
Și curând va pluti pe mare.
Peg Nicholson era o frumoasă iapă roaibă
Care galopa pe dealuri și vâlcele;
Dar acum plutește-n pe Nith la vale
Fără potcoave și fără piele.
Peg Nicholson era o frumoasă iapă roaibă
Care toată viața a dus un popă-n spate;
Dar acum plutește-n pe Nith la vale,
Au hrană peștii din Solway pe săturate.
Peg Nicholson era o frumoasă iapă roaibă
Pe care-a călărit-o popa pân' la moarte;
Era trudită și plină de răni biata gloabă
Ca și alte vite din turma popii, jerpelite toate.
poezie clasică de Robert Burns, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fătuca
Fătuca e frumoasă
Cu ochiul ei sticlos,
Cu geana ei întoarsă
Și părul mătăsos,
Cu trupul de vioară
Și pieptul voluptos,
Cu șoldul ce-nfioară,
Cu zâmbetul sfios,
Când merge grațioasă
"Cu coapsa pân' la gât",
Fătuca e frumoasă,
Și atât!
poezie de Valeria Moroșan (2011)
Adăugat de Valeria Moroșan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Munții, materie esență
Privind de milenii câmpia
Ca un bătrân copilăria...
Sacrificiu și consecvență!
catren de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Claustrare
În sufletul meu,
copilăria zgâlțâie drugii de fier ai porții închise
Inutil!
Am aruncat cheia!
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din volumul de versuri Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!