Poezii despre catren noapte buna, pagina 9
O noapte în brațele tale
O noapte în brațele tale
Și încă o noapte... apoi,
Iubito! îmi face-voi cale,
Să sorb din sânii tăi... goi.
O noapte senină și lungă,
În care nebun mă-nfășor,
Lăsând către tine s -ajungă,
Vrăjitul și adâncul... fior.
O noapte cu vise aprinse,
Beție de patimi... arzând,
Ușor către coapse încinse,
Năvalnic alunec... curgând.
O noapte de -atingeri și șoapte,
De ploaie și fluturi în zbor,
Când buzele -n rouă sunt coapte
Și-n tine... amorul... strecor.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puterea dragostei de Constantina Dumitresc
Stau pe poarta sărutului
Cu ochii la stele.
Tronez pe visele petrecărețe
Rascumpărînd o virtute.
Apa vieții este iubirea
Născută din puterea Luminii,
Suport al Soarelui destin.
Mireasa muntelui albastru,
Fecioră pururea domnească
Păstrează taina primenirii,
Borangic cusut cu stele,
Năframă pentru dorințe,
Șal pentru drumuri lungi
Abajur pe un colț de Lună,
Ospăț pregătit de mire,
Castă inima durerii
Masurată cu noblețe
Presărată cu suflare.
O plimbare printre stele
[...] Citește tot
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cer în noapte
Noapte neagră, noapte de argint.
Lume nesfârșită
În spațiu și timp.
Prin mijloc, Calea Lactee
Cine trece pe ea?
Trece omeneasca idee.
poezie de Leopold Staff din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
... cel mai frumos poem din câte-au fost
și câte încă nu pe suflet scrijelite
este acest catren, subtil și fără rost
și fără gingășiile șoptite...
catren de Iurie Osoianu (6 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Buna dimineața,Lună! Bună dimineața, stele!
Buna dimineata, Luna
Bună dimineața stele
Azi în zori vă dau binețe
Chiar dacă voi veți pleca
La culcare, pe undeva,
La margine de orizont.
V-ati achitat de-al vostru rost.
Ca în fiecare zi,
Când noaptea se îngeamănă a zi
Mai stați nițel și așteptați
La întâlnire ați rămas.
Vă vedeți cu Soarele
Cu astrul mare de pe Cer
Ce se înalță, tot înalță
Și cu raze ne răsfață.
E lumină și căldură
De multe ori călăuză
Pentru ziuă, pază Bună...
V-ati văzut, v-ati admirat
Și raportul vi l-ati dat
[...] Citește tot
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Liliac
Buchet imens de liliac, in noapte.
Flori grele, lacrimand tacerea
Lasata, incet, pe lume.
Se stinse luna, se aprinse
O lumina verde, mica, langa mine.
E licuriciul care, harnic,
Imi spune "noapte buna"
In fiecare seara, cu drag.
Urarea lui, gandul lui
Ma invaluie in parfum,
Parfum de liliac
Mov, roz, alb...
Si sufletul e plin de
Dorinta de a-l ocroti
De a-i prelungi trairea.
Nu pleca, licurici de mai,
Te rog, mai ramai
In gandul meu,
[...] Citește tot
poezie de Rada Rancu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea bună
O carte este sigur bună
Când îți rămâne-n minte-o lună
Și-i foarte bună,-ți dau povața,
Când îți rămâne toată viața.
poezie de George Budoi din Cartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (9 septembrie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea e pe cale de dispariție, așa că fie bună, fie rea, total din minți va dispărea...
Când nu voi fi cu tine...
Atunci când nu voi fi cu tine,
Să știi că mi-am lăsat parfumul
Pe florile de iasomie.
Zorelelor le-am dat canon
Să-ți spună: bună dimineața;
Dar peste zi te-or însoți
Frumoșii noștri trandafiri.
Și mi-am lăsat sărutul meu,
Pe macii încă-n floare;
Îmbrățișat vei fi cu drag,
De clematitele din prag.
Iar umbra mea va fi mereu,
Mușcata din fereastră;
Și-ți va zâmbi în locul meu,
Cu drag, ca o mireasă.
Iar noapte bună îți va spune
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (18 iunie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Alb și negru
Încă o noapte albă în contul vieții gri
Încă un bulgăr negru la muntele de smoală
Încă un om mai crede si altul îl înșeală
Si "a minți" se-aude la fel cu "a iubi".
Nu mai putem distinge minciuna de greșeală?
Ni-i dat să spargem, noaptea, tot ce zidim pe zi
Cu-aceste falimente de praf ce vom zidi?
Iubito, cum sa ducem angoasa mondială?
Ce drept are minciuna sa vină între noi?
Dăm pensie la diavoli să ne păzească iadul.
Noi reînviem și raiul, și muntele, și bradul!
Te-acuz și-ți cad în față tîrîndu-mă-n noroi.
Noi sîntem programații, trimișii, posedații
Unui blestem mai mare, mai rău și mai adînc.
M-a umilit minciuna, pe-a cărei notă plîng.
Strigoii-nstrăinării din casa noastra ia-ți-i.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cei care știu să viseze
toate vocile din capul meu au amuțit
e atâta liniște aici
încât aud trecutul vibrând
bună dimineața vă spun
noapte bună gândesc
este ziua când toate stihiile ies din plămânul stâng
coșmarurile își fac de cap în grădina efemeridelor
iar demonii nu vă cer decât viața
pentru îndrăzneala de a iubi prea mult
voi cei care ați știut să visați frumos
sinucigași anonimi cu minutarele smulse
în numele vostru vorbesc
Doamne ne ești dator
c-o iubire, un suflet și-o viață
poezie de Magdalena Schulman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!