absent

Un fluture pe piatra

Trăisem, ca fluturii pe piatră.
Cu ochii întorşi în cărbune,
N-aveam cum să aud crescând,
Lacrima în lăuntrul Omului.
Furtuna a trecut- femeie rătăcită,
Smulgând inelul vorbelor de vară.
L-a petrecut neruşinată pe degetul altcuiva,
Cuiva absent.

Pictorul de simfonii
Ne-a rostogolit deja între palme,
Un gol de septembrie.
Il vom pune în podul casei cu pereţi de cer,
După ce vom arunca molozul de zăpadă şi fluturi
la o ghenă de vise.

Şi nu mai înota şi tu în sânge,
Că e numai al meu!

poezie de Elena Albu
Adăugat de Olga Bocioaca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfâşiat de gânduri

însetat de primăveri
cutreier, te caut
între ţărmuri de gânduri
prezentul
bătaie de inimă în timpul absent
şi mă iert
că am uitat ochii trişti pe o verandă
este ceaţă
curg amintiri de gheaţă
unde e viaţa
buze îngheţate a ultim sărut
surâsul mă doare
ispită şi carne
fără tine nu sunt decât înserare
ce a apus într-un gând
pe drum trec caii sălbatici

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conversaţie cu un absent, scrisoarea este un eveniment major al singurătăţii. Adevărul despre un autor e de căutat mai degrabă în corespondenţă decât în opera sa. Cel mai adesea, opera este o mască. În cărţile sale, Nietzsche joacă un rol, se... erijează în judecător sau profet, îşi atacă prietenii şi duşmanii şi se plasează - orgolios - în centrul viitorului. În schimb, în scrisori se plânge, e nenorocit, abandonat, bolnav, amărât, e tocmai contrariul a ceea ce se vede în necruţătoarele sale verdicte şi imprecaţii, adevarată însumare de diatribe.

Emil Cioran în Scrisori către cei de-acasă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Instabilitate

O implicare pasivă,
O delăsare sau renunţare asertivă,
Un impuls de moment,
Status: absent
Un element dintr-un alt decor,
O piesă mutată întâmplător,
O armonie de culori complementare,
O trăire ingenuuă, o stare.
Un argument susţinut,
O ipoteză bogată-n conţinut,
Un caz, mai multe variante,
O concluzie cu soluţii disonante.
O izolare de prezent,
În căutare de perfect,
A unui lucru concludent,
Dar nu şi coerent.
O încercare eşuată,
O escapadă planificată minuţios,
Ieşită de sub control,
Un greşit sincron.

poezie de Diana Niţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cercul absent

Mâ înec! De multe ori mă înec
într-o pădure cu cireşi suculenţi
cu urşi blestemaţi cu păsări scârbite
cu zmeură albă
cu morţii absenţi!
Mă înec! În copia ta
în sâni cu genunchii la burtâ
într-o saltea
mă înec
şi nu mă ascultă...
şi nu mâ ascultâ...
mâna şi fereastra şi pasărea mea
şi umărul meu
şi oasele scoicii
şi zeama căldurii...
Auzi tu?
Mă înec!
steaua mea
să-mi dai tu moarte
de-ale gurii

[...] Citeşte tot

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mireasa timpului prezent

Eu sunt mireasa fiecărei zile!
Petrec cu muzici şi meseni de soi.
Am pregătit o nuntă cât o viaţă
Copilului ce sunt şi pentru voi!

Eu sunt mireasa fiecărei clipe!
In alb m-am îmbracat definitiv.
Caleaşca mea e trasă de doi cai
Din negrul cel mai pur şi mai fictiv.

Şi sunt mireasa timpului prezent
Trecut şi viitor mă-ncercuiesc.
Nimic din ce există nu-i absent
Din arsenalul ce-l diriguiesc!

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învaţă să trăieşti

Învaţă să râzi,
învaţă să plângi.
Învaţă să cânţi,
învaţă să strângi.
Învaţă să cazi,
învaţă să te ridici.
Învaţă să trăieşti azi,
că poate mâine pici.
Nu fi dezamăgit!
Învaţă să iubeşti.
Când eşti îndrăgostit,
mai fericit trăieşti.
Ai grijă când eşti iubit
să nu fii şi trădat.
Fii omul împlinit
şi bine informat.
Dacă nu vei fi atent
la toate câte-am spus,
Din viaţă vei fi absent.
N-ai să-înviezi ca Isus.

poezie de Dumitru Delcă (2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un zero absolut sau cât mai aproape de faţa cerului

mă aflu la intersecţia acelor de ceasornic
în mine a mai rămas puţină lumină
doar atât cât să scriu
ultimul bilet
absent pentru o clipă
respir haotic
nu mă mai recunosc şi nici nu-mi pasă
strig la cineva pe care nu l-am întâlnit niciodată

nu mai am timp să aştept
mă delimitez de ceea ce am fost şi
o identitate din care o să ies...

dar ce mai contează!

nimeni nu pleacă definitiv din acelaşi loc
e dor un ritual care-i ţine pe oameni
mai aproape de Dumnezeu

poezie de Teodor Dume (2014)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prezent

Stau zeii abătuţi pe trepte boeme
şi suflete pufăie din narghilea
un înger cântă ciupind anateme
pe genunchi cu absenţă îi toarce o stea
cu razele ei ascuţite la pleoape
de oamenii cu privirea tocită
de bolta ce mintea nu o încape
şi-o doină se-aude în gând rătăcită
pe treptele casei sub via boemă
un tată fluieră din suflet absent
şi-o mamă ce umple curtea cu cremă
de plâns...
şi-şi coace-n cuptor
trecutul prezent.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sacrosanct

dumnezeu tace din pământ
doar priveşte printr-o fantă
sacrosanctă
când mirat, când absent
studiind cu acurateţe
mişcările păcatelor prin atmosferă
şi carenţele spirituale

dumnezeu tace din ape
glisând spre nori uşor
iertându-ne pe rând cu vorbe mute
de bun rămas
în zori

dumnezeu tace din vremuri dispărute
minţind frumos apusul oamenilor
semnând câte o indulgenţă
pe fumul înserării
pe frunzele din noi

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!