Poezii despre Special, pagina 9
Nu-ți aparține soarta!
Mințită a fost iubirea mea pe când iubeam...
Cântau cocori și corbi sub cerul moale;
M-am dăruit apoi spre siderale,
Din grija ce o resimțeam.
N-am fost să trec decât pe unde plânge vara,
Din griurile de pe paleta de culori
Răzbit-au ochi pătrunzători,
Pictați numai când vine seara.
Nu am ales pe cineva anume special...
Mi-a fost ales pentru-a-nvăța iubirea.
Nici ochii și nici mintea nu uită amintirea,
Nici spiritul, de-ar fi chiar glacial.
Când ți-e permis pe el ca să iubești,
Nu poți negocia, sau cere altul...
Nu poți rezilia sau arde pactul,
Pe care vrei aici să-nlocuiești.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (iunie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerasela de la Cambridge Leisure
când iese ea din Tesco, aranjându-și eșarfa
și dresurile cu gesturi intraductibile
o prințesă fără griji, toată numai volănașe,
curele și cârlionți
îmbăiați în moscul zilelor nelucrătoare.
soarbe dintr-un cappuccino și face
botic de iepure: lasă puțin spuma să i se
odihnească pe buza de sus, în fluierăturile
unei găști de veverițe punkiste.
ca din întâmplare, bareta rochiței alunecă
ușor de pe umăr și imediat, cu
gesturi profesioniste, selfie-ul care-i
dă gata pe cei șapte Mr. Patel de la
car wash. pupicii studiați, expresia
lascivă-nvățată cândva la Pleșcoi: încă o capodoperă
halită pe loc de împărăția instagram.
so precious, Cerasela. so fucking special
[...] Citește tot
poezie de Claudiu Komartin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viață de câine
Cu mâna pe inimă recunosc, nu mă am bine cu mulți oameni;
În special cu cei care măsoară timpul în ani canini
Sau care dau pisicilor numele unor personaje din desene animate.
Încerc să evit conflictele cu oamenii care-s constant fericiți,
Nu fac parte dintre ei și nu vreau să-mi stric buna dispoziție.
Nu-mi place să mănânc la restaurante,
Pentru că cele mai multe nu servesc carne de miel,
Iar mie-mi place carnea de miel fragedă cu jeleu de mentă.
Intri într-un local, ceri miel și ai șansa să fii arestat.
Cu mâna pe inimă recunosc, mă enervez când aud soneria de la ușă,
Știu că e un martor al lui Iehova, hotărât să mă convertească;
Ori eu am fost convertit la vârsta de unsprezece ani
De o prostituată, când m-am pricopsit cu BTS.
Îmi place războiul, și nu spun asta de dragul polemicii;
Însă prefer pacea, numai că fără război nu poate fi pace,
Pacea-i plictisește pe oameni,
De-aceea ei măsoară timpul în ani canini.
Și, înainte să-ți dai seama, într-o clipire de ochi, totul e deja trecut.
[...] Citește tot
poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
țigăncușele
Două țigăncușe brune
Se-arătau dispuse-n grabă
Să le dau, special, anume,
Prin curte ceva de treabă.
Una chipeșă-ndrăzneață,
M-a luat peste picior:
"Sunt cam tuciuriu la față
Nu-s cumva din neamul lor?"
Era să zic o prostie,
Mă cuprinse puțin jena,
I-am răspuns că nu se știe
De unde provine gena.
M-au rugat, de sunt om bun,
Să le fac o cafeluță,
Lângă ea, de pot, să pun
Câte-o țigare finuță.
[...] Citește tot
pamflet de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avea un singur
hobby: mașina lui
un bentley cumpărat în '33
un bentley cu patru cilindri în V
un bentley cu compresor electric
marca amherst villiers dacă vreți
să știți
să știți
să știți
avea un pistol glock
toți se uitau pe ecrane
vânzătorii de oi electrice
aveau pălării negre și țineau
un trabuc în colțul gurii
se înghionteau
șușoteau
șușoteau
era o mașină care făcuse războiul
într-un garaj special
avea revizii făcute de specialiștii
în bentley din chelsea
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când vine moartea
Când vine moartea
Cum vine un urs flămând toamna,
când vine moartea și-și scoate din pungă monedele de aur
să mă cumpere, și-și închide-apoi cu zgomot punga,
când vine moartea
ca o epidemie de febră galbenă,
când vine moartea
și mă izbește ca un aisberg între omoplați,
vreau să trec pragul plină de curiozitate, mirându-mă:
ce-o să se-întâmple, cum arată-acel bordei al întunericului?
De aceea privesc toate lucrurile
ca și cum ar fi frații și surorile mele,
și consider că timpul este doar o idee,
și cred că eternitatea este-o altă posibilitate,
și mă gândesc la fiecare viață ca la o floare, familiară
[...] Citește tot
poezie de Mary Oliver, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Definition of love
dragostea noastră ca o retragere tacită a rațiunii
dinaintea instinctului de supraviețuire,
impulsul de satisfacere a unei nevoi de bază
ca somnul, o prelungire a egoismelor noastre
personale, cu origini în ideea de apartenență,
dragostea noastră ca un mediu ostil.
acum
înainte să ne luăm zborul spre Sibiu să realizăm încă o dată
ce repede cedează mințile noastre la schimbările
de înălțime și presiune
înainte ca ei să pornească un alt război mondial sau și mai grav
reconstrucția genetică
mult timp înainte ca rutina să poată fi surprinsă
minându-ne podurile
în acest scurt moment potrivit
cât timp camerele nu înregistrează și se poate întâmpla orice
când trebuie să cobori pentru a prinde următorul tren
acel moment când astronomul este martorul unui eveniment rar
cum este eclipsa totală de soare
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Alexandru Gheras
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugul cărții soarelui
Noaptea sfârșitului se odihnea peste lume
petalele sângelui
îmbrăcau urletul umbrei pustnicului
ce stătea de veghe pe țărmul liniștii
atins de-un vârf de magie
șoaptele pianului pulsau o incantație
în sala balului dintre ape
păsările lunii gătite în penaj festiv
au coborât pentru valsul frunzelor
dansau
o ceață fumurie învăluia luciul apei argintate
lumina se stingea încet
în zbaterea aripilor sturzilor albaștri
din întunericul ce învăluia raza femeii
femeia ascunsese rugul durerii
în slovele cărții soarelui
(ori în povestea celor zece clipe de nemurire)
iar cu literele negre
[...] Citește tot
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nepământeano!
Mă doare inima, mi-ai spus,
cunoști vreun leac ca să îmi treacă
s-alunge dincolo de-apus
să treacă de cărarea-mi seacă?
În care urlă lupii triști
că nu-mi mai ești, că nu exiști!
Mă doare sufletul, mi-ai spus,
să-l oblojești cumva, tu știi
că a căzut, atunci, răpus
sleit de-atâtea mărturii?
Pe care le-am făcut uitate,
crezând, că voi scăpa de toate!
Mă doare viața și mi-e greu,
nu recunosc, deși o știu,
plecarea ta o văd mereu
ca pe-un oracol în pustiu,
în care steaua unui Mag
m-a rânduit, să-mi fie drag...
[...] Citește tot
poezie de Lusiana Drăgușin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineață străină
nu știu unde m-am trezit
vin exact spre mine
cineva mă trage de mână doi pași
camere mici pe roți alergau în jur
toți se grăbesc s-ajungă undeva
case suprapuse cu pereți transparenți
eu nu-i cunosc
de unde vin ei
cineva mă privește cu ochi mari
colorați clipind încet
fața i se întinde ochii aproape i se închid
ca și când ar vedea ceva vesel
un individ mic dintr-o generație foarte tânără
scoate printre buze o bilă sintetică pe-un ax
cu o compoziție mare de glucide
și mi-o dăruiește foarte sincer
văd în contralumină
pe protectorul ce-l ține de mână
mișcând capul într-un gest aprobator
cineva se-apropie cu o mâna întinsă
[...] Citește tot
poezie de Cristi Poe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!