+razi +de +tine

Megapoemul

Oricare organ are sunetul lui
În concertul vieţii, mai sus şi mai şui,
Creierul strigă tăcut ca un corb,
Organul iubirii e surd şi e orb,
Circulăm pe un drum fără borne, în jur,
Nu e câmp şi nici mare, imperiul e sur,
Infinitul la care nu ne-adaptăm,
Unde-s munţii şi hăul? Ca nebunii cântăm.
Creaţiunea-i tăcere ori numai păreri?
Există mai mult ce a fost până ieri.
Singur aprobi, singur renegi,
Nu e nimeni să-ţi spună să râzi şi să pleci.
Aventura aşteaptă, Providenţa-i mister,
Tăcerea complotului reginei Esther.
Vinovaţi fără vină, mereu pedepsiţi,
Culorile vidului, calicii căliţi.
Tăcere nocturnă, final aşteptat,
Prometeu şi Sisif ne-au înşelat,
Răul are a mie de flori, de culori,
O misiune de ai, faci numai erori,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Untitled.gif 2

bună dimineaţa necunoscutule
bună dimineaţa necunoscuto
nu-i aşa că-i mai bine să nu ne spunem pe nume
ori să ne spunem pe numele unor vulcani din islanda
care-i încurcă pe toţi ştiriştii tv?
când le spui pe nume oamenii îşi pierd superputerile
ca primii oameni care-au pierdut paradisul
după ce dumnezeu i-a strigat pe nume
de ce zâmbeşti?
ai probleme nu glumă presupun că şi în islanda ori în paradis
există condică de prezenţă în care semnezi la intrarea şi la ieşirea din firmă
semnezi cu numele tău şi ai superputeri să treci
peste încă o zi la locul de muncă
păi m-am gândit că dacă tot împărţim aceeaşi bancă pentru fumat
aş putea să-ţi arăt ce visez
imaginează-ţi că eşti într-un terminal şi aştepţi
un necunoscut cu nume comun
îl scrii pe-o pancartă şi dintr-o dată spre tine vin
toţi necunoscuţii
cum ştii pe cine aştepţi? cum alegi?

[...] Citeşte tot

poezie de Emilian Valeriu Pal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Părere

Ziua de azi e ultima când mă sufocă patima,
de azi nici sfetnic n-o să-ţi fiu, nu vreau ca sufletu-mi pustiu
să sufere nelegiuiri şi să suporte amăgiri,
tu parcă te distrezi banal, comportament de papagal,
nici nu mai ştii ce-mi bălmăjeşti, îndrugi vorbe mitocăneşti,
când le aud mă roşesc eu, mă mir de unde ai tupeu
şi e păcat să le ascult, m-aştept la tine la mai mult,
te-aprinzi, din ochi îţi sar scântei, dar cred că nici nu ştii ce vrei,
când plângi sau râzi, când râzi sau plângi, nu bucurii, ci ură strângi,
nu tremura împătimit, că de la viaţă ai primit,
tot ce primeşte-un om normal: iubire, dor şi-un cod moral,
mândria şi orgoliul tău sunt fapte grave ce-ţi fac rău
şi, parcă, mă implici pe mine, crapă obrazul de ruşine,
un adevăr trăit şi spus cu aroganţă ai răpus,
credeai că, sigur, tu ştii tot, pe mine mă credeai netot,
mă foloseai să-ţi satisfaci ce-aveai în tine: mii de draci,
cu greu nespus te potoleai şi-a doua zi reîncepeai,
tristeţe mare-n ochii tăi, amicii-ţi erau nătărăi
că nu te-ajută şi nu vor să fie ţap ispăşitor
al multelor chemări prosteşti cu care vrei să te mândreşti,

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţiganpoiada

L-ai crede un bătut de soartă,
Cum merge pe şapte cărări,
Băut, jegos, cu chef de ceartă,
Duhnind a ţuică şi ţigări.

Cu gânduri negre se îndreaptă
Spre casă, care-i un bordei
În care, încă, îl aşteaptă
Piranda şi trei puradei,

Şi bombăne, nu-i e ruşine,
Se clatină, ca omul beat,
În casă, nici nu intră bine
Că se şi pune pe urlat.

Dar toţi ai lui nu-l bagă-n seamă,
Obişnuiţi cu starea lui,
Şi doar în gând îl mai blesteamă,
"-Să-i moară lui!", nebunului.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragă mamă

era o încrengătură de voci ce-ţi şopteau
ţigară după ţigară şi râzi şi plângi şi urli
totul se destramă apoi se reconstruieşte
erau mişcările degetelor tale de parcă
dirijai corul diavolilor ce răsună în mintea ta

dacă vreodată diavolii încetează să-ţi mai vorbească
să ştii că eu locuiesc în franţa cu iulia
avem doi copii foarte frumoşi şi anul
viitor cu siguranţă vom veni pe la tine

mai ştii când eram mic vindecam oameni
împreună vorbeam cu hristos şi vedeam
boala în ei? de când te-ai îmbolnăvit
am refuzat să cred toate acestea iar lui dumnezeu
i-a părut rău că m-am îndepărtat aşa că
de anul trecut încearcă prin toate mijloacele
să mă atragă înapoi la credinţă dar mi-e frică mamă
poate mă voi îmbolnăvi ca tine din prea multă credinţă

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Ciupureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossă C.E.O

În " Cugetul", stimaţi colegi,
Se scriu pamflete, epigrame,
Că poţi să râzi zile întregi
Dar... râsul nu ţine de foame.
C-am hotărât să ne-ntrunim
Odată-n lună, e uşor.
Mai punem şi de o lansare
Şi nu ne e stomacul gol.

În " Cugetul", stimaţi colegi,
Mă simt cu mult mai norocoasă
Şi răsfăţată. Ore-ntregi
Aş sta, n-aş mai pleca acasă.
Mai cântă maţul tricolorul,
Scade adesea glicemia,
Dar în umor stă viitorul
Cât vom trăi în România.

Se scriu pamflete, epigrame,
Cu spada lor ne duelăm,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ta, tată

Tată, îţi vorbesc într-o zi de toamnă târzie când e ziua ta,
când avionul tău de-abia a decolat de pe o pistă cu brumă,
când nu mai sunt flori de vânzare la supermarket
şi când mama de mult ţi-a făcut semn uitat cu mâna prin mine,
eu, zdreanţa ta, din lichidul amniotic pervers şi ridicol.

Tu mi-ai spus să merg după tine, dar nu punându-mi pantofii
ci să încep întâi să ştiu cum să fiu liber.
Prima lecţie a fost despre mândrie când tu tată, mi-ai zis ca pe-o pildă
să nu cumpăr case pe unde urgia vulcanului Kīlauea va izbucni curând,
ci să fiu plecat.
Dar te-ai ascuns şi mi-ai spus să rămân să mai învăţ despre mânie,
cum să vorbesc cu ea, cum să încerc s-o înduplec, cum să negociez cu ea
s-o trimit la discuţiile cu comisiile de birocraţi,
cu oamenii grăbiţi, superficiali şi nervoşi ai unui consiliu al păcii.

Tată, tu acum eşti dincolo de graniţă dar eu sunt înăuntru.
Tu ai vrut să te retragi într-un paradox şi să mă faci să veghez,
mi-ai trimis mesajul printr-un fax chiar la stelele chiaune de lumina zilei
şi mi-ai zis să te caut.

[...] Citeşte tot

poezie de Dorian Stoilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mereu unul

Cu frică de succes şi creierii măcinaţi de stres,
Te uiţi perplex de parcă viaţa ţi-ar fi un codex complex,
Pe care oricât te chinui să îl descifrezi, rezolvarea îţi tot scapă, nu poţi s-o vezi.
Te enervezi, iei un creion în mână şi începi să desenezi, că doar aşa te calmezi,
Şi te întrebi, cum ai ajuns să crezi ceea ce crezi?

Prietenii, familia, îţi par feţe străine,
Ce ştiu ei despre ce înseamnă să-ţi fie mai bine?
Ce ştiu ei despre lupta ta interioară, vocile care noapte de noapte numele ţi-l cheamă.
Or fi strigoi, sau poate eşti doar tu, vorbind cu tine însuţi.

Gata, ajunge, a fost picătura care a umplut paharul,
Da, paharul ăla în care ţi-ai înecat amarul, în vin,
Şi-ţi promiţi că nu te mai duci, cu gândul, acolo unde ai mai fost,
Nu are rost, ai picat de prea multe ori de prost.

Te ridici şi îţi priveşti chipul în oglinda murdară, pentru a o mia oară,
Încercând să îţi aduci aminte de când viaţa nu obişnuia să doară.
Oare în ochii arămii a mai rămas vreun strop de inocenţă?
O sclipire fugitivă în lumea asta înecată-n decadenţă?

[...] Citeşte tot

poezie de Alexandru Pop
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossă imaginii din oglindă

Regina mea sălbatică şi pură,
Cu ochii umezi ca de căprioară,
Bujori şi sângeri ţi-am sădit pe gură,
Dar sărutarea ta mă înfioară.
Îţi simt suflarea ca un prinţ de stâncă
Şi jarul ei îmi arde gura toată
Şi rana ţi-e mereu tot mai adâncă,
Căci de iubirea mea eşti vinovată.

Regina mea sălbatică şi pură,
În rochie de argint te-am îmbrăcat...
Iubirea mea primeşte-o şi te-ndură!
Ce duh străin speranţa mi-a furat?
De ce m-alungi din ochiul tău? În zare,
Mă simt dator de a muri tăcut,
Căci fruntea mea, sub lauri de ninsoare,
De dorul tău, a-mbătânit de mult...

Cu ochii umezi ca de căprioară,
Cu părul tău – o ramură de tei,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Optimism de pesimist

Să fii printre oameni, să râzi, să vorbeşti
Şi glume şi basme senin să rosteşti
Şi, totuşi, în tine, trăgând tot mai greu,
Să fiarbă tristeţea şi sila mereu.

Prin lume să umbli, cu zâmbet curat,
De tot ce-i prin preajmă să fii fermecat
Şi sfaturi de aur la semeni să arunci –
Când nu ştii de unde – şi unde te duci.

Să fii optimist, să fii foarte-atent,
Nicicum, niciodată, să nu pari absent -
Când singurătatea te sapă avan
Şi somnul ţi-e, zilnic, feroce duşman,

Şi sigur pe tine, să-arăţi orişicând,
Jignirea şi ura s-o-ntâmpini zâmbind -
Când vremea te-mpinge, parşiv, spre neant
Şi toţi cei de-aproape te-njură savant.

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!