rime foaie verde saramura

Dacă poţi păstra vie la ceasul întunericului o ramură verde în inima ta,
Domnul va veni şi va trimite o pasăre să cânte pe acea ramură în zorii zilei.

citat din Binecuvântare irlandeză
Adăugat de Doina Maria Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă refuzi să te îndrepţi când eşti verde, nu te vei mai îndrepta când vei fi uscat.

proverbe africane
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

2 februarie - Ziua Zonelor Umede - Unui pomicultor

Spunea, ţinându-şi socoteala
Pe teritoriul de plantat:
Degeaba cauţi umezeala,
Când ce-a fost verde s-a uscat.

epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verde crud

Şi paşii tăi desculţi
Abandonaţi în rouă
Mă picură, asculţi?
A început să plouă.

Piciorul tău golaş
Pândeşte fericirea
Prin verdele cosaş
Adulmecă simţirea.

poezie de Giulia Mara
Adăugat de Bombastic
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătorie

în inima pietrei
însetată de verde
prin vasele mici
ce spumegă doruri
furii în coşuri de timp
purtate pe braţe
de marile artere
înspre fiorduri
necălcate de om
sfârşit

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi spun verde în faţă: sunt pe viaţă iubirile adevărate, nu au termen de valabilitate, nu expiră, ci inspiră în totalitate oamenii la fapte bune bazate pe rugăciune şi amplificate de câte o minune.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rime meditative I

La Metrou împinsă pe linii o fată cădea,
Un vagon a ucis-o trecînd peste ea;
Părăsind locul crimei ascunsă-ntre lume,
S-a consumat o victorie a unei femei asasine.
Ieşind din spital vre-un nebun cu mintea tulburată,
Se plinbă pe peron liniştit cîteodată;
Golanii, boschetarii, beţivii, nebunii şi hoţii,
În public ieşind dau fiori şi emoţii.
Ieşind la produs o fată-boschetară,
Bolnavă de sifilis îşi caută un client-victimă iară'.
Lacom mă gîndesc ca un vis acuma şi eu,
C-o fată nebună noaptea un amor în tunel la metrou!

poezie de Mihai Ivănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Posteritate

Poetule, nu căuta
Pentru talent, certificate,
Valoarea, preţuirea ta
Depind doar de... posteritate.

Tu doar jertfeşte-te, tăcut,
Pe sfânta foaie de hârtie,
Şi-oricât de tare te-a durut
Trecutul, scrie poezie.

Mai mult de-atâta n-o să ai
Şi nici nu trebuie să-ţi pese,
Te-aşteaptă Dumnezeu, în Rai,
Şi toate muzele - mirese.

Poetule, nu aştepta
Prea multă solidaritate
Din partea lumii care n-a
Ieşit cu gândul din cetate.

[...] Citeşte tot

poezie de Ionuţ Caragea din Citatepedia (23 martie 2021)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasămite, aveau zmeii cunoştinţă de vitejia lui Greuceanu. Apoi intrară câteştrele zmeoaicele în casă şi se puseră la sfat. Greuceanu numaidecât se dete iarăşi de trei ori preste cap şi se făcu o muscă şi intră în cămara zmeilor. Acolo se ascunse într-o crăpătură de grindă de la tavanul casei şi ascultă la sfatul lor. După ce luă în cap tot ce auzi, ieşi afară şi se duse pe drumul ce ducea la Codru Verde şi acolo se ascunse subt un pod. Cum se vede treaba, din cele ce auzise, ştia acum că zmeii se duseseră la vânat în Codru Verde şi aveau să se întoarcă unul de cu seară, altul la miezul nopţii şi tartorul cel mare despre ziuă. Aşteptând Greuceanu acolo, iată măre, că zmeul cel mai mic se întorcea şi, ajungând calul la marginea podului, unde sforăi o dată şi sări înapoi de şapte paşi.

Petre Ispirescu în Greuceanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fecioară cu sângele-ţi verde

Prea obosit de erori şi cuvinte,
la capătul sporovăielilor mele,
cu sinele-mi suspect de tandru,
prefer, draga mea, să m-alinte,
sub clarul de sânge şi stele –
un sân de femeie – puiandru!

Şi-n ispita care mă călăreşte,
aşezată pe şeaua făr' de oblânc,
în lumina supremei speranţe,
azi, sinele meu lin îmi vorbeşte,
cu verbul acela sfios şi adânc,
transformând petalele-n gloanţe...

Aproape nimic nu-ţi vei pierde,
săvârşind păcatul acela originar,
doar inocenţa, copilo, îţi va zbura,
fecioară, cu sângele-ţi verde,
cu vise, dorinţe carnale şi har...
de nu mi te dai, un căpcăun te-o fura!

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!