poezii de nina cassian

* * *

Amurgul ce mă paşte iară,
Se-aşterne-n cuibu-i liniştit,
Şi vama-mi cere evadare
Din al meu suflet răvăşit.

În drumul meu atât de simplu
Privii cum nava mă purta
Şi prin aducerile aminte
Decor în faţă-mi aşternea.

Printre suişi, coborâşuri
Nu mai sunt decât legănări.
Tristeţea hulpavă în riduri
Nu mai e decât alinări.

Din barca ce acum mă poartă,
Întrezăritele lopeţi
Tot mai tresar, ţesând prin ape
Doar stropi pe umezii pomeţi.

[...] Citeşte tot

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada femeii perfecte

femei care suferă neîncetat
rupte din coasta lui Adam ca o naştere
femei care plâng şi se lamentează
pe un petic de nefericire
femei care scriu poezii de dragoste neîmplinită
căutând consolare în cuvinte
sau în compătimirea celorlalte femei
la fel de suferinde ca şi ele
femei sensibile şi pline ochi
de iubirea pe care nu ştiu
cum să o ofere bărbatului dorit
care nu se ridică niciodată
la înălţimea sentimentelor ei sincere şi curate
femei înecate în cerneala lacrimilor
spulberând cu durerea lor
şansa unei vieţi fericite
femei care nu găsesc niciodată bărbatul perfect
în imperfecţiunea lor

femei rămase singure...

poezie de Liliana Ghiţă Boian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde e casa?

Din fiecare casă sunt gata să plec
sub al oglinzilor tainic înec,
pot pleca oriunde, dar mai ales nicăieri
ori, poate sub arcada zilei de ieri.
Gol, zvârlit în frigul cumplit
Daţi-mi măcar poeziile cu care-am venit,
desperecheate, purtate, oricum,
daţi-mi sonetele mele de fum!
Daţi-mi măcar de pe margini de farfurii,
rimele ultimei poezii
şi daţi-i poetului, din blidul de prânz,
fructele ce pentru voi le-a plâns!
Unde e casa
cu paşii din urmă şi cu mireasa,
gata din drum să mă-ntoarne?
O simt şi de lacrimi
mi se albeşte
Scheletul, sub carne...

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viitorul...

Nimeni Viitorul nu-l cunoaşte
Şi, totuşi, Omul vise frumoase-si face...

Dacă Lui Dumnezeu vreun vis ii place
Zâmbind, din vis, poate, Viitor va face!

Vise frumoase in poezii aş vrea sa pun
Cu multă Iubire as vrea sa le scriu
Despre Fericire, Linişte şi Pace...

Dacă Lui Dumnezeu, ce
mi-as dori sa scriu
II va place...
Din visele mele, poate
Viitor plin de Fericire EL va face!

poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A rostit cuvintele

cu voce tare în grădina lui
plină cu legume ciudate
pentru că avea un obicei
să se adreseze ţapului bătrân
fie că era lângă el sau nu
şi-a amintit de unchiul simion
care se adresa gâştelor
lumea şi-a dat seama că e dus
să te adresezi găinilor sau
unicornului cel argintiu
mai treacă - meargă şi el
făcea şi poezii pentru ele
ţapul îl urmărea cu atenţie
scutura din cap când nu avea
dreptate în probleme legislative
de multe ori îi citea din codul
de legi şi ţapul era fermecat

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mişu: Plata prin virament, după treizeci de zile...
Gigel (profund indignat): Ah, nu! (Către Iordan.) Doctore, înapoi la maşină!
Iordan: Da, şefule!
Nina: De ce te superi, Gigele? Aşa prevede legislaţia fiscală!
Gigel (hotărât): Doamnă! Să fie clar! Plata pe loc, anticipat şi în numerar! Nu discut! Avem greutăţi materiale! Timp pierdut, stres, consum de carburanţi... (Pauză.) Uitaţi-vă la Iordan! A terminat facultatea de medicină, de la mare distanţă. Acum e şi el medic stagiar... Salariul nu-i ajunge nici pentru ziare...
Mişu: Bine! Bine! Treacă de la mine... Plata pe loc...
Gigel (către Iordan): Doctore! La loc comanda!
Iordan: Da, şefule!

replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mă întreba

nimic în seara asta friguroasă
bagă un lemn pe foc
sau ultimul meu volum de poezii
închide televizorul care te minte
şi lasă sărutul să ne unească
strânge-mă-n braţe în tăcere
afară ninge grăbit de câteva ore

nu mă întreba nimic în noaptea asta
nu vreau să te mint fără temei
să ascultăm trecerea timpului
şi să ne iubim într-o goană nebună
apoi vom bea cuvintele din poezie

nu mă întreba de ce a rămas
coada mea afară după colţul blocului
ochii mei îţi împodobesc pomul
şi valeţii mei urlă la lună

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La cafeneaua literară

m-am trezit fericită în braţul dimineţii
sunt pregătită pentru cafeneaua literară
unde am să întîlnesc minunăţii, poeţii
cu spirit de înţelepciune rară.

cafeaua nu-i amară cuvintele sunt dulci
poezii de suflet să-mi încarce fiinţa
jocul literelor prin fantezii de prunci
aduce în prim plan arta şi ştiinţa.

metafore şi rime ordonate-n pereche
fac luminile să zâmbească pe chip
melodia timpului vibrează în ureche
fără prejudecăţi din negru arhetip.

poezia-i ruptă din cunoaşterea străveche
cel mai sensibil, sufletesc prototip.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mişu: Alo? Da doamnă? Un anunţ pentru mica publicitate? Vă ascult... (Scrie.) Vreţi să faceţi schimb de locuinţă? Poftim? Un schimb de instrumente muzicale?... Schimbaţi un violoncel? (Uluit.) Nu înţeleg?... Aha! Până acum aţi cântat cu soţul dumneavoastră la acelaşi instrument... Muzică de cameră... Acum aţi divorţat... Aţi devenit amândoi solişti!... E clar... (Citeşte.) Schimb una bucată violoncel contra două viori... Poftim? Contra trei viori?... Am înţeles... Cântă şi copilul! (Trânteşte telefonul.)
Nina: Linişteşte-te, iubitule!...
Mişu: Trei viori pentru un singur violoncel... Incredibil... Ce ecuaţii stupide guvernează muzica destinelor!

replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătate

Dintre atâtea drumuri ce străbat,
care va fi oare cel ce ajunge până la tine?
Dacă l-aş cunoaşte, ţi-as trimite pe el
tot dorul meu şi iubirea,
plânsul şi ruga mea.
Dacă aş cunoaşte drumul ce duce la tine,
aş veni pe el mergând,
oricât ar fi de lung!
Aş veni pe el cântând,
oricât de departe vei fi odihnind!
Dar şi aşa,
cu fiecare zi ce trece, te simt mai aproape,
din ce în ce mai aproape de mine...
Sau-cine ştie?-eu m apropii de tine,
cu fiecare zi ce trist apune...

Dintre atâtea drumuri ce străbat,
care va fi oare cel ce mă va duce la tine?

poezie de Nina Dragu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!