patria mea

În ţara lui Mură-n Gură

În ţara lui Mură-n Gură,
Totu-mi este pe măsură.
Când mă scol de dimineaţă,
Nu la şapte, ci la zece,
Vine-o tavă cu dulceaţă
Şi-un pahar cu apă rece.

Şi dulceaţa zice: ia-mă!
Şi paharul zice: bea-mă!
Ia-mă! Bea-mă!
Uşor de zis!
Însă gura s-o deschizi,
Nu-i deloc aşa uşor!
- Ajutor! Ajutor!
Linguriţa, grijulie,
Îmi deschide gura mie.
Ei, aşa mai merge, zic,
Dacă mă ajuţi un pic!

Dar e timpul să fac baie!

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Nina Cassian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Halloween

Nu e o exagerare,
Dar să ştiţi, n-am apucat,
De când eu am emigrat
În Canada asta mare,
Să fiu, nene, speriat;

Cât ar vrea ei, zi de zi,
Ca să bage groaza-n mine,
Cu prostii de-astea nu ţine...
Prin ziare, la TV,
Nu mă dau măcar pe vine...

Nici de-aş auzi vreodat'
Că un terorist, o mie,
Într-o clipă de mânie
Ar fi volatilizat...
Păru-mi stă lins pe chelie,

Ori, de pică vreo cometă
Pe-undeva prin Caucaz,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mănăstirile Bucovinei

Am mers prin Bucovina-n cercetare
Cu soaţa mea pe post de scutier,
Dorind să aflu mănăstirea-n care
Mă pot apropia mai mult de cer.

Am fost la Putna, mănăstirea unde
E-o lespede de piatră şi-un mormânt;
Acolo rădăcini de neam, profunde,
Sunt răsădite de Ştefan cel Sfânt.

La Probota am mai făcut o haltă,
Să-l văd pe Rareş Vodă-nmormântat;
La Dragomirna, zveltă şi înaltă,
Speram s-ajung de cer apropiat.

Am fost la Solca şi la Slatina,
La Arbore, la mândra Suceviţă
Şi am citit înscrisă datina
La Râşca: "Vă rog bateţi în tochiţă!"

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Norea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada vantului nebun

De unde ai venit si incotro te-ndrepti
Cu pasii tai prea repezi in inimi de poeti?...

Vin din al lumii Rasarit si ma afund in zare
Asemeni lui Hyperion ce s-a nascut din mare.
Ma-ndrept spre cele patru zari, din ele ma intorc
Astfel cum mie mi-este scris de al meu proroc.
Colind oriunde eu as vrea, mai lin sau mai vioi,
Ma pot opri putin pe loc si pot vorbi cu voi.
Voi santeti simpli muritori cu limitat noroc,
Eu intru mine ma cufund si viata mea o joc.
Caci a mea viata nu exista, e-un termen ce nu-l stiu
Nu pot prin moarte sa ma-nalt si nici nu pot sa-nviu.
Caci tot mergand nu obosesc, iar daca m-as opri,
Nu pot sa mor, si daca mor eu tot as bantui.
In lumea voastra-n care sant actual calator
Nu ma simtiti cum va simt eu: va simt nemuritor.
In vesnicia mea de sus va simt mereu dorinta,
Si-n ciuda zambetelor moi va patrund suferinta.
Patrund in roua cea din iarba si-n cea care v-apasa,

[...] Citeşte tot

poezie de Adriana Buzoianu
Adăugat de Monalisa Secu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nerva: Un animal la casa omului înseamnă răspundere. Un animal într-o instituţie de stat capătă personalitate juridică... Presupune răspundere sporită. Mai ales în această nouă etapă de dezvoltare a societăţii civile... Când peste tot se vorbeşte despre drepturile animalelor... Desigur, câinele trebuie dus la doctor... Poate că a răcit... A stat mult pe covor... Dar nu e vina mea! Nu eu l-am pus să-şi aleagă această meserie... (Zâmbeşte). Fără îndoială, se va face bine... Doamna Merry iubeşte animalele la nebunie... (Pauză). Şi acum să recapitulăm: material de propagandă avem: pateuri, saleuri şi jeleuri... (Scoate un plic din buzunar). Avem şi stimulente în numerar! Avem şi sucuri naturale... (Priveşte spre Poporan). Din păcate, martirul meu încă doarme! E obosit! Cine nu-l înţelege este rugat să-i citească biografia. Cinci mandate de senator, cinci divorţuri, cinci procese de partaj... Un divorţ, la fiecare legislatură... Dar, trebuie să recunoaştem, poziţia aceasta de martir are mare priză electorală. Trezeşte compasiune şi respect, pe orice palier social. Cum să nu votezi un bărbat, care suferă atât de profund pentru binele omenirii?

replici din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu fumez tot Mărăşeşti

nu buzunăriţi monumentele nu vă bazaţi pe
inflaţia papagalilor pe conformişti pe frâna
măgarului nu refuzaţi prietenia şoriceilor aciuaţi
în sediul consiliului de miniştri din Antarcdida
nu
plângeţi pentru un pumn de cuie
necesar la coşciugul ambasadorului Curhuie nu

aşteptaţi bunul simţ atomic mărinimia şi alte
cucuie
chiar dacă suntem contemporani cu sfârşitul
lumii chiar
dacă lumea este şi nu e

Nu vă rezemaţi de Tinereţea mea nu buzunăriţi şi
ultima statuie
prieteni
sărutaţi frumos
crucea Libertăţii acolo jos
gâdilaţi rădăcina că vine generosul uriaşul,

[...] Citeşte tot

poezie de Dan David (15 iulie 1980)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leon (când ceasul bate miezul nopţii): Ai auzit?
Ninotchka: E ora 12.
Leon: E miezul nopţii, uită-te la ceas! S-au întâlnit cele două şi se sărută. Nu e minunat?
Ninotchka: Aşa funcţionează un ceas. Ce e aşa de grozav în asta?
Leon: Ninotchka, e miezul nopţii. O jumătate de Paris face dragoste cu cealaltă jumătate.
Ninotchka: Chiar e nevoie să devii romantic ca să te simţi bine, observ.
Leon: Nu mă pot gândi la alt motiv.
Ninotchka: Sentimentalisme!
Leon: Tu analizezi lucrurile în afara lor. Cu mine ai face la fel! Dar n-o să te las. Iubirea nu e simplă, Ninotchka. Ninotchka, de ce crezi că porumbeii se giugiulesc? Sau de ce melcii, printre cele mai reci creaturi, sfârşesc prin a fi lipiţi unul de altul? De ce crezi că fluturii zboară sute de kilometri pentru a-şi găsi perechea? De ce florile îşi deschid uşor petalele? Ah, Ninotchka, Ninotchka, eşti sigură că nu simţi măcar un simptom al pasiunii divine? O căldură în palme, o greutate ciudată în întregul corp, o sete dar nu de apă, ci de altceva, de mii de ori mai ispititor care te face să jubilezi?
Ninotchka: Eşti tare vorbăreţ. (O sărută.)
Leon: Vorbăreţ?
Ninotchka: Nu, ai fost chiar tăcut. Din nou. (Încurajat, Leon o sărută din nou.) Mulţumesc.
Leon: Ah, Ninotchka mea tiranică! Imposibilă, neromantică, raţională! (Îl sărută ea.) Din nou.

replici din filmul artistic Ninotchka, după Melchior Lengyel (6 octombrie 1939)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

La calvar

Alo, ce faci, unde eşti?
Aşteaptă-mă, aşteaptă-mă, ajung acum,
Nu mai veni că nu mai facem ore,
Super
Ne vedem la locul nostru,
Ok, dă-mi beep când ajungi,
Te kiss,
Te kiss şi eu.
O, mamă, am rămas la mate,
La geografie nu am decât 7,
Româna este mult prea grea,
Dar anatomia e preferata mea.
Îmi place mult la şcoală doar în pauze
Când fac tot ce vreau eu
Ies la o bârfă cu gaşca din liceu.
Îmi place mult la şcoală şi în ore
Dar numai când chiulesc
Când am scutire pe loc mă îmbolnăvesc.
La fizică nu trebuie lucrat
Mi-a zis un profesor care m-a meditat,

[...] Citeşte tot

poezie de Emma Moroşan
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

E uşor a scrie versuri...

V-o spun, fără băşcălie:
E-un talent, şi-asta pe bune,
Cine versuri poate scrie
Când nimic nu are-a spune!

De vreo lună şi jumate,
Nici o strofă chiar n-am scris,
Rime am, şi pix, de toate,
Ce nu am... nimic de zis,

Însă azi, veni de sus
Parcă o hemoragie
De catrene ce le-am pus
Într-o mică poezie;

Acum, de rimat, rima
Poezia mea vioaie,
Însă mama de-o citea
Nu scăpam fără bătaie,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vacanţa mare!

Dintre anii mei de şcoală
Alegând la întâmplare,
Mi-a plăcut, fără-ndoială,
Cel mai mult... vacanţa mare!

Nu aveam clipe s-aud,
De citit, de studiat,
Ori vreuna să asud
C-aş fi prins la copiat,

Cărţile, de le-atingeam,
Fin, cu deştele, un pic,
Se-ntâmpla când mă-ncingeam
La vreun poker sau şeptic...

Uitam zile ce-am chiulit
De la ore de poveşti,
Şi de şuturi ce-am primit
După meciuri pe Giuleşti,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!