Poezii despre 30 de ani, pagina 87
Ceea ce întotdeauna a fost acolo
În bezna râului și-a pădurii
nu puteai fi sigur decât de ceea ce vedeai
și chiar în nopțile cu lună nu puteai vedea prea mult.
Când făceai un zgomot scufundarea unei vâsle în apă
te auzeai pe tine ca și cum ai fi fost altcineva.
Râul și pădurea erau niște prezențe,
mult mai puternice decât tine.
Te simțeai nesigur, un intrus...
Simțeai cum pământul te trage înapoi spre ceva familiar,
ceva pe care tu îl cunoscuseși cândva și pe care l-ai uitat
sau ignorat, dar care fusese întotdeauna acolo.
Simțeai cum pământul te trage înapoi spre ceea ce era acolo
acum o sută de ani, spre ceea ce întotdeauna a fost acolo.
poezie de V.S. Naipaul din Un cot de râu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre râuri, poezii despre păduri, poezii despre uitare, poezii despre noapte, poezii despre apă sau poezii despre Pământ
Laudă omului cu suflet bun
Mă-nclin în fața omului blajin
Ce cu răbdare, ajută un bolnav
Laudă ție, bunule creștin
Ești pentru lume un om brav!
De dăruiești din ce îți prisosește
La cei ce traiu-i tot mai greu
Laudă ție, ce faci e creștinește
Să te-ocrotească Dumnezeu!
În aceste vremuri, se poartă lăcomia
Mulți trăiesc doar pentru ei
Laudă ție, ce-ți place omenia,
Și lăudat să-ți fie frumosul obicei!
La toți ce știu a empatiza
Și-un zâmbet cald oferă în jur
Celor ce știu de jos a ridica
Laudă lor, că au sufletul pur!
[...] Citește tot
poezie de Ionel Popa (30 martie 2015)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre suflet
- poezii despre laudă
- poezii despre zâmbet
- poezii despre religie
- poezii despre promisiuni
- poezii despre frumusețe
- poezii despre creștinism
Spiritul nordului
Somnolent, sângele mării ne aromește-n vine
Și-n viața de zi cu zi trăită pe șesuri și coline
Răzbat fremătător și ritmic sunete venind dinspre fiord,
Talazuri mari izbesc în țărmurile-înnegurate de la nord.
Îndată,-o mie de ani sunt măturați de ape-înalte
Drakkar-ele Vikingilor reapar pe mări cu coame-învoalte
Noi nu putem trăi departe de-întinderea fosforescent-albastră,
Marea-i a noastră! Marea-i a noastră!
Vom hoinări, ca și-altădată, pe mări, sub cer spuzit de stele,
Cu prova-înfiptă-n val, ridicând în vânt, mii, albe de vele
Și toți oamenii vor fi-înțeles deplin de-acum
Că vechiul spirit al nordului e iarăși călător la drum.
poezie de Oscar Williams, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vânt, poezii despre sânge, poezii despre sunet, poezii despre stele, poezii despre ritm sau poezii despre alb
* * *
Prin ceruri, mamă, mai sunt ani?
Sau stelele măsoară doar eternitatea,
Cine îți cântă astăzi, "la mulți ani",
Când viața ta s-a împletit cu moartea?
Pe-aici, prin curtea ta, e toamnă, cald...
Dar frunze nu mai sunt în nuc să știi, niciuna,
Of, iarba, mamă, ți-a ajuns incet până la prag,
Iar dorul nostru a crescut și el, de-atunci, într-una...
Prin ceruri, mamă, se sărbătorește?
Un tort cu lumânări, tu oare ai?
Aici, durerea, încă arde, ne topește,
Din lacrimi, ți-am zidit și noi un rai...
E ziua ta în Cer și pe Pământ,
În casa ta aprindem amintiri cu tine,
De ne privești, trimite, mamă, un cuvânt,
Un vis, orice, să știm dacă ești bine...
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre toamnă, poezii despre sărbători, poezii despre rai sau poezii despre prezent
Omagiu (pentru Monica Lovinescu și Virgil Ierunca)
Voi cei doi împătimiți,
Exilați o viață întreagă
Vă aducem cald omagiu
Și să fiți bine veniți.
Cuvintele rostite altădată
Au fost strigăte pe acest pământ
Avertizând o lume întreagă
De pericolul comunist.
Pe vremea cruntei prigoane
Și-n locuri tăinuite
Ascultam radioul... de la mic la mare
Cu sfaturi bune și gândite.
Trecut-au ani de suferință,
Cu o feroce dictatură
Proorocirea a fost sfântă
Și o revoluție pe măsură.
[...] Citește tot
poezie clasică de Dumitru Matei din Gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre suferință, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre sfaturi, poezii despre revoluție sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nobel
am rămas cu închisorile noastre de aer
cu umezeala rece a insomniilor
mergem tot mai greu
tot mai aduși de spate/ numărând
câte zile câți ani câte vieți
facem cunoștință cu siluete îmbibate în tuș
le recunoaștem mirosul impregnat în hainele de duminică
tragem aer în piept de fapt tragem fum
noi ne-am pus inimile la fereastră
nobel
lumina trece prin sânge
se așază pe obiecte ca o piele subțire și caldă
stăm înăuntru vorbim facem planuri
cele mai guralive sunt oglinzile
când un conflict depășește previzibilul
agitația trece în patrimoniul nostru celular
copiii părinții și moartea
[...] Citește tot
poezie de Gela Enea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre vestimentație, poezii despre lumină, poezii despre zile, poezii despre telefonul mobil sau poezii despre superlative
Restituiri
recuperăm trecutul prin câte-o întâmplare
când dintre veacuri prinse și din adânc de mare
ne dăruie norocul purtate-n valuri large
fragmente de istorii pierdutele catarge
din câmpuri sau grădină ne dă pământul roade
cu trudă îngrijite pe hat sau lângă case
se-ndestulează glia din sânge de noroade
ne creștem bunăstarea pe neștiute oase
găsim câte-o comoară în mod aleatoriu
de-ngălbenit papirus lăsat de vre-un străbun
nu-i prețuim valoarea căzând în derizoriu
și nu-nțelegem scrisa-i numindu-l biet nebun
ne prețuim prezentul cu aspre îngrijiri
privind doar înainte ca niște bieți orfani
sau ne fardăm istoria cu false scrijeliri
uitând de zestrea strânsă în miile de ani
poezie de Ovidiu Oană
Adăugat de Ovidiu Oană
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre valoare, poezii despre trecut, poezii despre noroc, poezii despre nebunie, poezii despre istorie sau poezii despre creștere
Sub stindardul tricolor
Sub stindardul tricolor marea zbuciumă în valuri,
Sfânt, eroii odihnesc printre crucile din dealuri,
Cu cinstire îi slăvim, ei sunt cei ce-au scris istorii
Vitejind în grele lupte și sfârșind în mari victorii.
Limba, straiul și balada le-am primit ca moștenire
Și le-om duce mai departe suflețind într-o unire
Preaslăvind ce-naintașii cu-a-lor piept le-au apărat,
Secerând orice dușman ce le-a vrut a fi furat.
Munți, păduri, câmpii și ape, toate-s bogății de preț,
Stau aici de mii de ani în hotarul demn, semeț,
Înfrățite cu poporul au răzbit neîntinate,
Iar sub flamuri au mărit cu aleasă demnitate.
Ne revine datoria s-apărăm cei strămoșesc,
Trei culori iubim pe lume și pământul românesc!
sonet de Sibiana Mirela Antoche din Tangoul dragostei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie, poezii despre unire, poezii despre odihnă, poezii despre munți sau poezii despre moștenire
Soțului meu
Dacă nu ne-ar fi fost dat să murim,
Poate nu te-aș fi îmbrățișat atât de des;
Nu ți-aș spune la revedere-atât de grijulie
Dacă-aș fi sigură c-o să te-întorci. La mine, bineînțeles.
Poate că n-aș fi apreciat valoarea fiecărei zile,
A fiecărui zâmbet sau semn de-afecțiune arătat,
Dacă te-aș fi cunoscut întru totul și dacă-am fi putut rămâne
Pentru vecie unul jumătatea celuilalt.
Poate nu mai avem de cheltuit mulți ani sub soare;
Curând unul va dispărea-n mirarea mare, pe vecie,
Iar eu nu voi mai avea pe cine să-îmbrățișez sau să ating.
Desigur, știind asta crește-n noi un fel de duioșie.
Să schimb eu lucrurile-n lume dacă mi-ar plăcea
Și-astfel să devenim nemuritori? Iubirea mea, aș vrea.
poezie de Wendy Cope, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre soț, poezii despre schimbare, poezii despre moarte, poezii despre iubire sau poezii despre devenire
Romanță
Când becurile-n parc s-aprind
Iar luna plină le zâmbește,
Îndrăgostiții pe alei
Își spun a dragostei poveste.
La un copac cu frunză plină,
În umbra lui ei se opresc,
Se-mbrățișează fără milă
Și în tăcerea lor vorbesc.
Își spun cuvinte neauzite,
Simțite în adâncul lor.
Cu mângâieri nemărginite
Sporesc al dragostei fior.
Dar ani trec. Și trec de-a valma.
Iar dragostele se repet'.
De-o dată se trezesc: e toamna!
Și-atunci încearcă un regret.
[...] Citește tot
poezie de Adrian Timofte din Versuri (2014)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere sau poezii despre tinerețe