Serioase/triste despre radu popescu, pagina 85
Deci, a îmbătrâni, doamnelor și domnilor și dragă Genua, este contrarul a ceea ce se crede în mod curent. În tinerețe, la vremea când nu ți-ai definit încă opțiunile ești împovărat de greutatea tradiției și a adevărurilor cu care ai fost îndoctrinat. Tânăr fiind crezi în ideile răspândite, în cele care aleargă pe toate drumurile, ești gata să aderi la tot și la toate. Cari în spinarea ta greutatea familiei, a tradiției, a grupului din care faci parte, a societății. În ceea ce mă privește, am trăit înaintarea în vârstă ca pe o detașare de toate aceste poveri. A îmbătrâni înseamnă a arunca peste bord toate ideile preconcepute, înseamnă a deveni mai ușor, mai liber. Într-un anumit sens, ești mai bătrân când ești tânăr și mai tânăr când ești bătrân. Avea dreptate Picasso când spunea că "îți trebuie mult timp ca să devii tânăr". Și mai e ceva. Singurul lucru care ne îngăduie să privim fără dezgust lumea pe care o trăim este frumusețea pe care anumiți oameni ne-o creează din timp în timp pornind de la haos: tablourile pe care le pictează, muzica pe care o compun, cărțile pe care le scriu, spectacolele pe care le creează și viața pe care o trăiesc. Dintre toate operele, cea mai frumoasă este o viață bine trăită. Aș zice chiar că este o operă de artă prin excelență.
Radu Beligan în Emisiunea "Profesioniștii... cu Eugenia Vodă" /TVR1
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre viață
- citate despre tinerețe
- citate despre frumusețe
- citate despre devenire
- citate despre vârstă
- citate despre tradiții
- citate despre timp
- citate despre superlative
- citate despre pictură
Ridică-te române, profanii tăi să piară...
Ridică-te române și uită-te în munți
Înlănțuiți de vreascuri, de brazi (și ăia ciunți).
Și uită-te la tine, cămașa ta-i de gheață,
Iar somnul tău de moarte confiscă orice viață.
Visezi coroane nalte și regi călcând pe tun ;
Dar unde-ți este oare mândria de român?
Că noaptea care vine e noapte pentru țară,
Iar tu te stingi simțit în pâinea ta amară.
Rănit e pieptul tău de visul cel naiv,
Ce negura a-nghițit... e mort definitiv!
Să știi că zeii mor în tunet sau în fulger,
Și-acela ce te-nșeală sub masca unui înger.
Ți-atârnă ceru-n ștreang, te uiți ca un străin
La doi bătrâni bolnavi cu inimi de pelin.
Deschide bine ochii... și iată sărăcia - UMBLĂ!
Nu încuviința avarii, că patria nu-i umbră!
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Radu Mușat din revista Constelații diamantine (februarie 2018)
Adăugat de Ștefan Radu Mușat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre visare
- poezii despre noapte
- poezii despre România
- poezii despre învățătură
- poezii despre îngeri
- poezii despre șerpi
- poezii despre zgârcenie
- poezii despre viață
Nu!
Nu plânge, chiar de-ai învățat cum să trăiești cu-amare lacrimi!
Nu te-ntrista, că ai știut cum să te-ndepărtezi de patimi!
Nu mai privi peste oglindă, când știi că-ți va plăcea ce vezi!
Nu te-nsoți cu neiubirea! Iubește, că-n iubire crezi!
Nu-ți interzice fericirea, acum, când știi s-o prețuiești!
Nu te-nsoți la drum cu-oricine, chiar dacă simți că singur ești!
Nu mai hrăni dorul de-o viață, când simți că nu se va-mplini!
Nu omorî visele toate, făcând în ciudă, inimii!
Nu te-ntreba de ce ești singur, când doar comori ai dăruit!
Nu îți cruța mărinimia, când întâlnești suflet rănit!
Nu creiona necunoscuți, că poate iese schița falsă!
Nu dușmăni, că te-otrăvești... și mori... și nimănui nu-i pasă!
Nu te întoarce-n amintiri ce au mușcat adânc inima!!
Nu risipi timp, întrebând pe cine a orbit Lumina!
Nu-ți căuta vinovăție, că-ntreaga viață ai iubit!
Nu-ți cere scuze niciodată, că de EL ai fost hăruit!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre iubire, poezii despre suflet, poezii despre lumină, poezii despre inimă, poezii despre vinovăție, poezii despre timp sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Împărtășire
( când nu te visez, când nu te simt, te trăiesc prin moarte...)
Prea mult de împărtășit n-a mai rămas
în prima noapte fără mine;
mi-a trântit pământul inima din piept
și bâjbâi cu un trup cleios întunericul sub pas,
țărâna mă apasă în neștire.
Un elan izbit de pretenția sărmană de a fi cu tine,
mă întoarse în nopțile în care nu visam
că pot deveni pâmânt însuflețit,
dar nicio îmbrățișare nu-i eternă.
Mi se stinge sângele-n mormânt,
plătind tributul cel dintâi,
și anotimpul împrospătează florile sub care mă descompun.
Eu m-am iertat și te-am iertat demult,
tu care n-ai plecat din mine...
Adie trist a primăvară
în cimitirul bătut de clopote și liturghii
și nimeni nu privește în urmă,
spre lumea fără căpătâi.
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Radu Mușat din LitArt - martie 2015 - Revista USR Mureș (29 iulie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre înălțime, poezii despre întuneric sau poezii despre tristețe
Despărțire
Ne-ar trebui o mie de ani să reclădim
Ce-am sfărâmat aseară cu despărțirea noastră
Și nici atunci nu-i sigur c-am mai putea să fim
Eu creanga ta de aur, tu frunza mea albastră.
O umbră o să stee mereu între noi doi
(Noi care-am fost pe vremuri lipiți ca două palme
Pe pieptul unei moarte) și veșnic între noi
Vor crește neguri numai în aparență calme.
Cuvântul de-altădată nu-l vom mai folosi,
Tăcerea fără seamăn de-atunci n-o vom mai tace.
Vom sta mereu ca zeii deasupra și vom fi
Cu mâinile pe scuturi severi și plini de pace.
Triști, vom cunoaște ceasul nu după dezmierdări
Ci întrebând în stânga și-n dreapta trecătorii,
Mai morți ca morții, singuri și fără remușcări,
Ne vom ciocni în cosmos doar uneori ca norii.
[...] Citește tot
poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre albastru, poezii despre sărut, poezii despre spațiul cosmic sau poezii despre păduri
Anacronism romantic
Cum? Mai visezi și-acuma, iubito, primăvara?
Te mai gândești și-acuma la câmpul plin de flori?
N-ai renunțat la ceasul de vis și planuri seara,
Mai frunzărești în taină cutia cu scrisori?
Cum? Mai alergi și-acuma pe țărmuri s-asculți marea?
Acele-apusuri roșii și-acum le mai privești?
Tot îți mai faci cu grijă la ora 5 plimbarea,
Tot îți mai iei umbrela de soare când citești?
N-ai încă sensul morții, nu simți ce se petrece?
Nu vezi că viața fuge din noi ca un tâlhar?
Că vasele cu visuri au început să sece
Și nu mai pot să umple nici un pahar măcar?
Că mult, o!... mult mai serbezi ca altădată, luna
N-o mai căutăm cu-aceeași ardoare printre stânci?
Nu te întrebi, iubito, deloc, de ce acuma
În turnurile nopții urcăm încet, pe brânci?
[...] Citește tot
poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre frică, poezii despre început, poezii despre toamnă, poezii despre stânci sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Iisus în celulă
Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulă.
O, ce trist și ce-nalt părea Crist!
Luna venea după El, în celulă
și-L făcea mai înalt și mai trist.
Mâinile Lui păreau crini pe morminte,
ochii adânci ca niște păduri.
Luna-L bătea cu argint pe veștminte
argintându-I pe mâini vechi spărturi.
Uimit am sărit de sub pătura sură:
- De unde vii, Doamne, din ce veac?
Iisus a dus lin un deget la gură
și mi-a făcut semn ca să tac.
S-a așezat lângă mine pe rogojină:
- Pune-mi pe răni mânăa ta!
Pe glezne-avea urme de cuie și rugină
parcă purtase lanțuri cândva.
[...] Citește tot
poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Radu Gyr are dreptul să scrie atât de patetic. El știe ce este răstignirea. A suferit calvarul său în închisorile [...] | Citește tot comentariul
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre trandafiri sau poezii despre somn
Bucătăria dragostei
Văzută de sus gura ta are culoarea
siropului crud de vișine
mai ales când gemete dulci o deschide
iar limba șerpească întinde pe buze
licoarea putred de dulce
de parcă-ar fi salivă stoarsă din stafide
Sub ochii-mi injectați de mireasma grea
de dragoste îndelungă
umerii tăi sunt carne catifelată și fierbinte
zvâcnind în palmele-mi de piatră
ca respirația ta la respirația mea să ajungă
Sânii-ți de nea cu vinișoare ca cicoarea
rotunzi ca iriși dilatați de somnul fără vise
cresc ritmic în crunta-mi lovire
ispitindu-mi vigoarea
și-nflorind ca în noapte miresme încinse
de-argintate narcise
[...] Citește tot
poezie de Ioan Radu Văcărescu din Gnoze (2004)
Adăugat de Clara
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre vișine, poezii despre stejari sau poezii despre sfârșit
Mormântul căpitanului
De-aici-nainte, vremea se măsoară
cu trudnicile tale oseminte,
și veacul care curge peste țară
începe din cenușa ta fierbinte.
Mergi printre noi cu sfânta-ți moarte vie,
ne tămâiezi cu marea ta tăcere...
Mormântul tău e numai înviere,
prin tine luminăm de veșnicie.
Prin tine bem, setoși, din Mântuire,
prin tine doar, ne-am curățit de zgură...
Izvor ne ești și cină și zidire
și patrafir și cuminecătură...
Ești azima pe care-n plâns o cere
inima noastră pururea flămândă.
Ești drumul nostru către zări de miere,
ești perna pentru tâmpla fumegândă...
[...] Citește tot
poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre plâns sau poezii despre mântuire
Eu nu mă pot întoarce la tine...
M-am întregit în pieptul tău venind la ființă timpul
și m-am desprins de trecătorii reci ai lumii;
desăvârșit, am trăit înapoia ochilor tăi
și a trebuit să mă ancorez de soare
să mă închin copilăriei tale, ca un bărbat puternic ce eram;
Iubindu-te cu dor,
eu nu mă pot salva de tine.
Am trăit pentru a te respira în loc de aer,
și te-am respirat atâta vreme cât să iau forma luminii ;
mi-au trecut toate rănile pe dinăuntru
rănile mele au rămas în rugurile tale
din care mai târziu se va naște nucleul unei comete.
Căutându-mă înapoia întunericului,
tu nu poți străluci fără mine.
Durerea a venit când mi s-a lipit umbra de pământ
și m-am văzut lumină ștearsă în pântecul amurgului;
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Radu Mușat din Oglinda Literară, nr 129, septembrie 2012. Revista Centrului Cultural Focșani (21 aprilie 2011)
Adăugat de Ana Georgiana Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre trecut sau poezii despre singurătate