n-a uitat de tara

Hora bacalaureatului (parodie)

Hai să dăm mână cu mână
Noi ce-am picat la română,
Să-nvârtim hora frăţiei
Noi "respinşii" României!

Iarba rea din holde piară,
Piară toţi profii din ţară,
Între noi să nu mai fie
Camere video–omenie!

Mai muntene, mai vecine,
Vină să copii cu mine
La bacalaureat unire
Ca să luăm toţi... frăţire!

Unde-i unul, nu-i putere
La copiat, îi durere
Unde-s doi, puterea creşte...
Şi nota mult se măreşte...!

[...] Citeşte tot

parodie de Sergiu Boian, după Vasile Alecsandri (iulie 2011)
Adăugat de Sergiu Boian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geografia are patru mari eroi: Alexandru (care a dus influenţa greacă până la Gange), Marco Polo, Columb şi Magelan. Dar eroul macedonian şi-a putut realiza în mare parte scurta şi uluitoarea carieră pentru că tatăl său îi lăsase moştenire toată forţa militară şi toată înţelepciunea Greciei, acaparate cu şiretenie de către el. Columb a descoperit o lume nouă, ajutat de fraţii Pinzon şi de alţi marinari spanioli, care, datorită aşezării geografice a ţării lor, cunoşteau mai bine decât toţi ceilalţi navigatori existenţa unor pământuri misterioase în largul oceanului. Magelan şi-a văzut completat înconjurul planetei graţie energiei lui Sebastian del Cano, care s-a priceput să ducă la bun sfârşit proiectul. Marco Polo n-a avut colaboratori. A fost un simplu neguţător genial, îndrăgostit de studii şi de descoperiri, care învăţa cu uşurinţă limbi străine şi se adapta cu aceeaşi uşurinţă la diferite medii de viaţă. O minte vioaie, în stare să îndeplinească cele mai variate îndeletniciri.

Vicente Blasco Ibanez în Călătoria unui romancier în jurul lumii, volumul II
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se dă lumea în scrânciob

Vorbeşte presa despre drepturi
Mă rog, acesta-i dreptul ei
Îndreptăţie în câte piepturi
Nemulţumirile se strâng temei

Greve, mitinguri, zaveră
Încitaţii, incitaţii
Peste tot o filieră
Zeii soma beau. Somaţii,

Nimeni nu mai ţine seama
De la Cotroceni în jos
Dacă teama sau doar zeama
Ne-a întors minţile pe dos!

Peste tot e câte un clinci
Când se ocupă o uzină
Cu pancarte şi lozinci
Şi canistre de banzină!!!

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nina: Am vorbit cu Gigel, şofer la Salvare! Când va captura un accidentat serios, înainte de a-l duce la spital, vine cu el la noi, la redacţie...
Mişu: Eşti nebună? Îţi dai seama cât este de periculos?
Nina: Fii calm! Îl vom reanima aici, în secretariat!
Mişu: Imposibil!
Nina: Voi îl reanimaţi, iar eu îi voi lua un interviu, în exclusivitate...
Mişu: Şi dacă moare?...
Nina: De ce să moară, bre? Îi voi pune întrebări cât se poate de simple...
Mişu (apăsat): Şi dacă, totuşi, moare?
Nina: Pesimismul tău este demobilizator! (Tare.) Dacă moare, moare! A murit el Iulius Cezar! Au murit Alexandru cel Bun şi Mihnea Vodă cel Rău! A murit Bonaparte! Poa' să moară şi un pârlit de zidar! Moare şi gata! Oricum, Casa Naţională de Pensii a atras atenţia asupra unui nou pericol social: speranţa de viaţă în ţara noastră a crescut îngrijorător...

replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întunecimea Sa Teodosie ToMITAnul, arhiepiscopul Tomisului, cel mai mare fariseu al ortodoxiei, a comis-o din nou astăzi: a spus într-o emisiune la Radio Dobrogea că femeia nu poate fi egală cu bărbatul pentru că ea a început păcatul, pentru că Eva e vinovată de izgonirea omului din Rai. Acest diavol în sutană promovează discriminarea între bărbat şi femeie se preface că nu ştie că păcatul originar al Evei a fost răscumpărat de Fecioara Maria, iar păcatul originar al lui Adam a fost răscumpărat de Iisus Hristos. În aceeaşi emisiune, Întunecimea sa a spus aberaţia că e păcat ca o familie ortodoxă să boteze copilul unei familii de catolici şi că familia ortodoxă trebuie "să se spovedească şi să se căiască pentru acest păcat". Mă mir că acest fariseu n-a spus că Dumnezeu a anulat botezul micuţului. În octombrie 2020, satana în sutană i-a spus unui român din străinătate că este "mare păcat" să meargă la o biserică catolică.

George Budoi în Din aberaţiile şi minciunile grosolane ale Întunecimii Sale TEODOSIE ToMITAnul, arhiepiscopul Tomisu (6 mai 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mare show de Anul Nou!

Ascultaţi cu mic, cu mare, să vedeţi numai ce show
S-a-ntâmplat în satul nostru chiar acum de Anul Nou.
C-au venit 'napoi acasă, după douăzeci de ani,
Ion cu Leana lu' Cipezăr, cetăţeni americani.

Şi-uite-aşa, Revelionul l-au făcut din case-n case
Pe la rude şi prieteni până-n zori, la ora şase.
Şi-ntorcând pe ulicioară, către casa părintească,
Ion Cipezăr, beat morişcă, începu să-şi amintească:

- Măi nevastă, ţii tu minte când erai pe vremuri fată?
Uite-aici, pe întuneric am făcut-o prima dată!
I-arătă Ionică gardul de la fostul Ceapeu:
- Hai s-o facem înc-o dată să-ţi arăt cât sunt de zmeu!

Şi-o împinse pe Lenuţa drept pe sârmele-alea creţe
Şi-ncepură cu iubitul mai ceva ca-n tinereţe!
Când gătară socoteala, Ion îi spuse-aşa, cuminte:
- Măi nebuno, ce mişcări! Eşti mai tare ca-nainte!

[...] Citeşte tot

poezie de Sorin Olariu (1 ianuarie 2010)
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de vatră

După atâţia zeci de ani,
Printre prieteni şi duşmani
M-a cuprins un dor nebun
Să-mi revăd satul străbun,
Casa, prunii de sub feţi,
Livada cu mărul creţ,
Ulicioara cu noroi
Şi otava din zăvoi,
Unde adesea mă jucam,
Când pe “Mojar” o păşteam,
O hrăneam să ne dea lapte,
S-avem ce mânca cei şapte,
Cinci orfani, moşu şi mama,
Ce-aveau să înfrunte drama
Trecerii în nefiinţă,
Celui ce ne-a dat credinţă,
Tata... Vorba creştinească
S-a dus pe calea “cerească”,
Sus în “Rai” să odihnească.

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vai, s-a rătăcit Crăciunul!

Iarna a uitat să vină, s-a-mbătat pe la hotare,
Dezbrăcată plânge-n vamă şi se vaită-n gura mare,
C-a pierdut şi paşaportul şi nu ştie ce să facă;
Să-i aprindem lumânarea şi s-o îndemnăm să tacă!

De atâta văicăreală, de atâta lamentare
S-a topit zăpada toată şi doar pe sub munţi de sare,
Gerul îşi înmoaie deş' tul şi adoarme pe-o ulucă,
N-are niciun gând de gheaţă, n-are niciun gând de ducă.

În vacanţă, cică-i bine... n-are iarna vreo ruşine,
C-o aşteaptă-o lume-ntreagă. Ea se simte tare bine,
E chiar mândră că-i dorită cu aşa înverşunare
Şi zâmbeşte sub mustaţă şi se-mbată şi mai tare.

E aşa o nebunie, că nu ştii de-i primăvară,
Vara calcă peste toamnă şi ai sta numai afară,
Muguri stau să crape-n ramuri, cântă-n luncă pitpalacul
Şi au răsărit zambile, a-nflorit şi liliacul.

[...] Citeşte tot

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai mulţi din cetăţenii mei, văzându-mă în etate înaintată şi că mă ocup cu istoria şi cu arheologia ţării mele, m-au rugat ca să le arăt mai multe cunoştinţe ce am despre schimbările şi evenimentele petrecute în ţară şi mai cu osebire în Capitală, căci doresc unii a şti tradiţiile istorice ale ţării, iar alţii ale Capitalei, şi astfel, ca fiecare om care are a trece din această vremelnică viaţă, nu i-am putut refuza şi le-am răspuns că mă voi sili a le arăta purul adevăr de tot ce am putut culege din diferite letopisiţe ale ţării, cum şi din diferiţi scriitori vechi şi cele văzute de bătrânul meu părinte, care a trăit 90 de ani, cum şi ce am văzut eu, care sunt astăzi în etate de 80 ani, şi astfel voi urma înainte, rugând pe onor domnii cititori de a-mi ierta greşelile stilului meu, fiind un stil bătrânesc ce se practica în timpul tinereţelor mele.

începutul de la Istoria fondărei oraşului Bucureşti, Precuvântare de Dimitrie Papazoglu (1891)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floricele de porumb (pop-corn)

Când boabele se încălzesc,
Deodată toate "înfloresc";
De-aceea, din bătrâni, pe ele
Noi le numim şi floricele.

La noi în ţară, cu temei,
Se mai numesc şi cocoşei.
Au două forme: fluturaşi
Şi ciupercuţe (bulgăraşi).

Au gust cum nu s-a m-ai văzut
De când Pământu-a fost făcut,
Culoare albă, minunată,
Şi un miros ce chiar te-mbată.

Când sunt sărate cum se cere,
Merg excelent cu nişte bere,
Privind TV-u-admirativ,
La vrun eveniment sportiv.

[...] Citeşte tot

pamflet de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (7 decembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!