seara de craciun

Cadou (de Moş Crăciun, din partea firmei)

De sărbători un prim cadou
Foarte curând, că vine Moşu'
Nu vreo domniţă din birou,
Ci Amsterdam. Cartierul Roşu.

epigramă de Alex Dospian (august 2019)
Adăugat de Alex.D
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul de Crăciun

Timpul şi-a pierdut clepsidra şi, uitând să mai apună,
S-a oprit în loc s-admire un spectacol ireal,
Invitând să-i fie martori Soare, aştri, blânda Lună,
Minunându-se-mpreună de faimosul carnaval.

Globuleţe luminează în brăduţi desprinşi din basme,
S-a gătit întreg oraşul de Măreaţa Sărbătoare,
Se întreabă-n taină timpul:,, E aievea, sunt fantasme?"
E un foc bengal ce face neaua mai strălucitoare!

E-ncântare, e magie, un ecou sublim răsună
E imensă bucurie sus, în Cer, jos, pe Pământ,
Pe la case-n astă noapte mulţi colindători se-adună
S-aducă divina veste: S-a născut Pruncul cel Sfânt!

Fascinat de-aşa miracol, Timpul, nemaivrând să zboare,
Îi promite Veşniciei că va fi un pic mai bun,
Apoi, doar zâmbeşte blând când zăreşte cum apare
Trasă de bătrânii reni, sania lui Moş Crăciun!

poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două cireşe...

Stăteau alăturea de-o pară,
Două cireşe: una dulce, alta-amară.
Cuminţi, îşi spun poveşti seară de seară,
Prea tainice şi fără de ocară.
Un cântec trist le-nveseleşte,
Când viaţa grea le-amăgeşte,
Prin dans, ele recheamă trist destinul,
Ce-i dus pe culmi de alpinist, străinul.
Însă, latent apare viitoru-n geană,
Cam elocvent şi fără de prihană
Şi le trezeşte dimineaţa-n zori,
Cu surle, trâmbiţe ş-o mie de culori...

poezie de Liviu Reti (20 mai 2015)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul greierelui

Greierele, mîndru crai,
Vesel cântă-n prag de seară,
Colindă întregul plai
Bucurându-se de vară.

Pare răguşit în grai,
Meseria nu-i uşoară,
Greierele, mândru crai,
Vesel cântă-n prag de seară.

N-a strâns nimic în cămară,
Nici făină, nici mălai,
Viaţa nu-i este povară,
Zdrăngăneşte din chitară
Greierele, mândru crai.

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfat conducătorilor de azi

Când mai puneţi biruri şi vă înfoiaţi
Sau faceţi dovada de... neinspiraţi
Ţineţi cont de ceea ce vreau să vă spun
S-ar putea să vină un alt... greu Crăciun!

epigramă de Gheorghe Gurău (septembrie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moş Crăciun – poem diamant

Simbol
al iubirii
mereu împărţind dragoste
el aduce copiilor lumii
speranţă, fericire şi multe cadouri
toate aflate în sania
trasă de reni
în fiecare
iarnă.

poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când te furnică ai dragostei fiori

Când dragostea îşi face spre inima ta scară,
N-ai linişte şi pace din zori şi până-n seară;
Atunci când te furnică ai dragostei fiori,
N-ai somn şi n-ai odihnă din seară până-n zori.

poezie de George Budoi din Dicţionarul dragostei (8 noiembrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe un peron acoperit de seară

Se-nalţă printre fumuri de ţigară,
Un cântec trist, îngânat la saxofon
Şi tu priveşti tăcută într-o gară,
Cum trenurile se-nşiră la peron...

Ai vrea să pleci departe, fără ştire,
Să uiţi aici săracu-ţi geamantan,
Cu tine doar, să iei o amintire,
În căutare să-ţi fie talisman...

Trenul să gonească fără oprire
Lăsând în urmă gară după gară...
Un saxofon mai cântă-a despărţire
Pe un peron acoperit de seară.

poezie de George Ioniţă din Ranita , umbra mea, volum de poezie, Editura Singur, Targiviste,,2011
Adăugat de George Ioniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moşului darnic şi bun
Nu-i mai ziceau Moş Crăciun,
L-au botezat moş Gerilă,
Iar porecla, moş Crăcilă!

(DIN EPOCA de AUR)

catren de Stelian Negomireanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rug de seară

Atuncea când credeam în tine
eram viteji, stăpâni pe noi.
Acum suntem o tânguire,
că am uitat c-am fost eroi.

Străbunii noştri-s în pământ,
Lupii-au rămas să-i mai jelească.
Noi? Venerăm un gol mormânt,
uitând de legea strămoşească.

Tu Doamne zeu te-ndură iară,
în suflete să ne cobori.
Ţi-aprindem rugul astă seară,
ca să ne faci nemuritori.

Opreşte-ne să ducem cruci!
Ia de pe noi jugul durerii!
Tu eşti acolo sus pe stânci,
dar ne priveşti, din rugul serii.

poezie de Octavian Sărbătoare (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!