de-a lungul timpului

Să-ţi faci puţini prieteni, din tine nu ieşi;
Căci prea des falsitatea, credinţa ne-o înfrânge.
Când ţi se-ntinde o mână, mai înainte de-a o strânge,
Gândeşte-te că, poate, te va lovi 'ntr-o zi.

catren de Omar Khayyam
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre cele două daruri ale vieţii, frumuseţea şi adevărul, prima o regăsesc într-o inimă iubitoare, iar cea de-a două o regăsesc în mâna unui om harnic.

citat celebru din Khalil Gibran
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cumul

Cum devorează timpul
Momente şi zile
Ani şi ere geologice
Lume stele şi univers
Toate dintr-o fractură
Incipientă care creşte
Şi nu mai stagnează
Pildă crudă şi nemiloasă
A devenit vorba timpului
Şi fapta lui sângerează
Iar oamenii se contrazic
Accelerat între ei
Ca să adâncească
Mai mult prăpastia
Şi haosul primordial
În atare comportament
Salvarea poate veni
Numai de la îngeri.

poezie de David Boia (19 decembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul

Poetul
este un ochi al Universului
ce vede dincolo de porţile efemere
ale Timpului;
un fluviu de patimi
ce se revarsă cu putere
în Marea de Vieţi
şi, răscolindu-i adâncurile,
aduce la lumină
diamantele ascunse ale fanteziei.

El ciopleşte, în versuri,
vibraşiile sufletului:
le şlefuieşte,
le dă un chip
si-l aşază pe un soclu,
intr-o carte deschisă.

Poetul are harul Destinului:
nu speră,

[...] Citeşte tot

poezie de Aneta Timplaru Horghidan din volumul de versuri Cântecul Sferelor (2001)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşertăciune grea, voioasă jale! Haos diform de forme ideale! Avânt de plumb! Lumină, fum! Foc, Gheaţă! Bolnav, dar teafăr! Somn de-a pururi treaz! Eşti şi nu eşti; acesta e amorul!

citat celebru din piesa de teatru Romeo şi Julieta de William Shakespeare (1597)
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire

Iubire, a nopţilor fecioară
Litere pe o bucată de hârtie
Cuvinte pe tâmplele timpului
Secunde în paharul meu de vin
Parfum în flacără de lumânare.
Sau patul viselor mele!
Gene închise,
Un strigăt de plăcere
Miere în urechi
Dulce adiere
Iubire, toartă potirului însetat
O piatră ruptă dintr-un munte
Un sunet,
Un zbor spre comete
O mare care în gându-mi se zbate
Doar la ţărmul ei.

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Echilibru precar

Pendulăm între ochiul lui Dumnezeu
şi ochiul dracului
într-un echilibru precar
pe distanţa dintre vorbă şi faptă,
adormim prohodiţi de cucuvele,
ne deşteptăm la un geam cu gratii,
socotim pentru câţi paşi ne ajung banii
să ne rămână oricum
şi pentru lemnul din groapă,
şi căutăm să prindem ultimul tren
în căutarea timpului pierdut.

poezie de Vasile Ghinea din Echilibru precar (1998)
Adăugat de Vasile Ghinea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evocarea mediului ocupă un loc important în arta lui Caragiale. Prin mediu înţelegem moravuri şi vorbire. Oamenii lui Caragiale se mişcă într-o lume fără obiecte, dar se mişcă după deprinderile comune timpului şi societăţii lor. Viaţa societăţii româneşti şi a micii burghezii bucureştene în cele două sau trei decenii după 1880.

Tudo Vianu în Arta prozatorilor români
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic şi nimeni nu are drept de a juca rol de mediator pentru că nu se poate vorbi de o cantitate anume de libertate, ci de calitate incontestabilă a libertăţii pe care o poate dobândi Omul cu Suflet de Dumnezeu. În Dumnezeu se găseşte Adevăr, Înţelepciune, Libertate, Iubire, iar El din toate acestea a clădit omul, şi i-a dat anotimpurille; toate la rândul lor au fost date timpului.

Camelia Opriţa în Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019, Fuga omului de adevăr este fuga de a nu mai fi om
Adăugat de Vlaicu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe cărarea vinului

Când vinul nou e încă-n boabe,
Acelui vechi îi dai obolul:
Spre cramă mergi în patru labe...
La-ntoarcere, de-a rostogolul.

epigramă de Vasile Larco din revista "Lumea epigramei", nr. 7 (2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!