Poezii despre tu dormi iubito, pagina 8
Pedeapsa căderii în păcat
Iubito, îngerii mi s-au urcat
În colivia plină cu idei
Potente pentru ce visezi și vrei
Să facem în (se)raiul luminat...
Pofte(ști) să fim asemeni unor zei,
Dar șarpele ne-ndeamnă spre păcat...
Iubito, îngerii mi s-au urcat
În colivia plină cu idei...
Cu tainică plăcere am mâncat
Din roadele strămoșilor atei...
Noi am crezut că vom fi dumnezei
Deși-n grădină s-a întunecat...
Iubito, Dumnezeu ne-a alungat!
rondel de Mihai Enachi (1997)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au schimbat caii pe tancuri, iubito
au schimbat caii pe tancuri, iubito,
acolo nimeni nu auzise de actele de curaj ale cailor lipițani
libertatea pur sângelui englezesc pe tancul rusesc
opera de artă vie atârnată de un fir de mătase,
maiestuoșii cai lipițani, iubito,
ambianța barocă a Palatului Hofburg
pe colhozurile soviete...
eu am intrat în basm călare pe un cal alb
cu pas baletând apoi pe sub liziera pădurii
la Daneș, la domeniile aflate sub sceptrul lui Dracula
căci, se spune, că pe aici, pe meleagurile danașene,
obișnuia să meargă la vânătoare Vlad Dracul
-tatăl lui Vlad Tepeș
orice vis e posibil, iubito,
aș fi gata să dau un regat pentru un cal frumos
pentru un lipițan maiestos, dar și pentru unul arab
tu semeni cu cei doi cai, iubito, trup maiestos
și coamă arabă răvășită în vise arăbești
doar un poet te poate prinde între două raiuri.
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au schimbat caii pe tancuri, iubito
au schimbat caii pe tancuri, iubito,
acolo nimeni nu auzise de actele de curaj ale cailor lipițani
libertatea pur sângelui englezesc pe tancul rusesc
opera de artă vie atârnată de un fir de mătase,
maiestuoșii cai lipițani, iubito,
ambianța barocă a Palatului Hofburg
pe colhozurile soviete...
eu am intrat în basm călare pe un cal alb
cu pas baletând apoi pe sub liziera pădurii
la Daneș, la domeniile aflate sub sceptrul lui Dracula
căci, se spune, că pe aici, pe meleagurile danașene,
obișnuia să meargă la vânătoare Vlad Dracul
-tatăl lui Vlad Tepeș
orice vis e posibil, iubito,
aș fi gata să dau un regat pentru un cal frumos
pentru un lipițan maiestos, dar și pentru unul arab
tu semeni cu cei doi cai, iubito, trup maiestos
și coamă arabă răvășită în vise arăbești
doar un poet te poate prinde între două raiuri.
poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
E iarnă, iubito!
E iarnă, iubito!
E iarnă, iubito, prin mine
Va ninge cu fulgii de fier,
Va bate și vântul când vine
Te strig din zăpezi, efemer....
E târziu, a nins peste tot,
Orașul pustiu e și frânt,
Gerul își dă în clocot
Și-și face în mine avânt...
Te zăresc albă ca zarea...
Hibernală în gânduri și iar,
Pașii tăi aud departarea
Și vin către mine, dispar...
E noapte și ninge și ninge
Prin mine, prin tine-amândoi
Stingem lumina ce plânge
[...] Citește tot
poezie de Sergiu Boian (noiembrie 2013)
Adăugat de Sergiu Boian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te vreau, iubito
Te vreau, iubito, noaptea pe furate,
Ca și un hoț ce-ncearcă să te fure,
Și luându-te cu el să uiți de toate,
Ce mâinile... nu ar putea să-ndure.
C-o sărutare dulce.... îți dau viață,
Te mișcă-ncet cu mine și mă strânge,
Te vreau iubito.. hai... și mă răsfață.
Amorul... o știm bine... va învinge.
Deschide-te.... și lasă-mă în tine,
Potop de sărutari... iți pun pe sâni,
Iubirea... iat-o cum tâșnește... vine,
A stat în mine-atâtea săptămâni.
Te vreau, iubito-mi place să te simt,
Sunt un izvor... ce-și caută cărare,
La sărutarea ta, precis, consimt,
Sorbindu-ți buzele... fermecătoare
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suntem doi visători
Suntem doi visători, iubito,
Care rătăcim printre stele,
Tu ești ca o regină
Cum e luna printre ele.
Suntem, iubito, doi fulgi de nea,
Care cad din cer
Și se topesc în palma ta,
Ca într-un vis efemer.
Suntem două frunze purtate de vânt,
Și dragostea noastră
E un sfânt legămân,
Ca dintre cer și pământ.
Suntem două flori ce înfloresc
Sub același soare,
Sunt un visător, iubito, ești o visătoare
În lume asta atât de mică și atât de mare.
poezie de Vladimir Potlog (12 decembrie 2012)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerneala celor deprimați
"hulubi se cuibăresc în clopote de nuntă
și doamne! ce păcat când nimeni nu-i ascultă
iubito, lumânarea se stinge pe obraz
mă sting și eu, iubito, aici în Alcatraz"
nu știu ce a înțeles ea
din această telegramă
dar a ales conștient
să nu mai fie mamă
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe unde ești?
Pe unde ești, iubito, pe care-a lumii parte,
Ne vede, oare, luna, odată pe-amândoi?
Privim aceleași stele, suspini și tu în noapte,
Țintind cu ochii triști spre visul de apoi?
Pe unde ești, iubito, pe ce tărâm de basm,
Pe unde-ți umblă pașii, ce flori ți se supun?
Mai știi să pui în vorbe acel entuziasm,
Acel fierbinte patos ce mă făcea nebun?
Pe unde ești, iubito, prin care emisferă,
Din ce-ți mai faci cununa? Din flori de portocal?
Ce-ți dăruiește timpul, iar clipa ce-ți oferă,
Ai mai umplut, ca mine, cu lacrimi un pocal?
Pe unde ești, iubito, te mai apasă dorul,
Sunt mările albastre sub arzătorul soare?
Trecutu-i muribund, pe moarte-i viitorul,
Privesc pe geam afară, începe o ninsoare...
poezie de Ion Apostu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Catren cu trio
iubito, azi e balul nostru de adio
se sparg pahare grele de cristal
e vals în doi, deși persistă trio
și sună melodia a metal
iubito, azi e balul nostru de adio
viorile se sparg în plâns oval
e vals în doi, deși persistă trio
în potpuriul ritmului stelar
iubito, azi e balul nostru de adio
și ultimul acord e infernal
în valsul nostru persistând în trio
în infinitul purului tantal...
poezie de Iurie Osoianu (21 mai 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
La mare
Iubito!... am ajuns la mare,
Suntem aproape și imuni,
Amestecând cu-ndemânare
Melancolii... ca doi nebuni.
Mi te doresc, tulburătoare,
Dinspre amiezile arzând,
Ascunsă... ca o întrebare
Topită-n scoica unui gând
Iubito! plaja este-a noastră,
Arunc și ultimul... veșmânt,
Pe-această-ntindere albastră
Care nu spune un cuvânt.
Dechide-te și mă cuprinde,
Mă scaldă-n dor și-n amăgire,
Tocmește-te... și mi-te vinde,
Apoi...... iubește-mă-neștire.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!