Toate rezultatele despre toamna, pagina 8
Fără apusuri
Azi gândul prea trist a tăcut,
E toamna absentă în rânduri
E vântul pustiu și în crânguri
E galben placid și e mut.
O toamnă prea singură-n simțuri
Cu doruri ce cred c-au trecut
Dar visul pe pernă-i acut
E toamnă și nu sunt apusuri....
poezie de Ioana Cîrneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La noi
când e noapte e noapte
și când e toamnă
destinul e deghizat
într-o vară indiană
nu pot aduna unu
cu unu sau un el cu o ea
la noi așa e toamna
când e toamnă cu ochii arămii
și pământul e ars de brumă
udat de vinul dulce
acrișor ce-a mai rămas
turnat în ulcele de lut
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
- toamnă
- Toamna este post-scriptum-ul soarelui.
definiție clasică de Hacob Paronian
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba armeană.
Vine toamna!
Vine toamna! Vântu-n pale,
Poartă frunzele-n spirale.
Vara mi-au închis-o-n cufăr.
Lacul n-are flori de nufăr.
Păsările cântă-a jale.
Vine toamna! În gradină,
Pomii-s goi, ori cu rugină.
Eu stau singură și tristă
Și trec vara în revistă,
În acord de cavatină.
Vine toamna! Numai umbre
Pe-arborii cu chipuri sumbre.
În răstimp, de peste vară,
Fac sufletul să-mi tresară,
Amintirile-n penumbre.
poezie de Mihaela Banu din In volumul Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă la final
O cană cu tămâioasă
de vin alb, scos din budană,
Pâinea aburind pe masă,
toate ne vorbesc de toamnă.
Toamnă este și-n livadă.
Pomii și-au schimbat veșmântul.
Frunze nu mai sunt să cadă,
Demult le-a scuturat vântul.
Soarele în nori se-ascunde,
Diminețile-s brunate,
Crivățul trimite unde,
Semn că iarna e aproape.
Toamna, anotimpul roadelor,
curând va pleca și ea.
Vine vremea babelor,
Vine iarnă grea.
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre toamna asta...
despre toamna asta...
despre toamna asta aș scrie
și frunzele ei arămii
despre toamna ce-mi este mie
doar gânduri pustii
aș scrie despre cocorii
prea devreme plecați
despre cum rămaseră anii
fără speranțe fără dorinți
și despre zile grăbite
și apusuri aș mai scrie
despre ce-a fost înainte
și n-o să mai fie...
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și vine toamna
Si trece vara, vine toamna
cât de aproape tu mā simti?
las frunzele sā-mi steargā fata
si buzele zilei pustii...
Iar gândul sā treacā cu zborul,
ca noptile ce-au fost fierbinti,
în verile când mā scāldai cu dorul
si mā chemai sā nu mā uiti...
În locul verii vine toamna
când strugurii sunt moi si copti
se coc si merii lângā poarta
sārutului cu foi de soc..
Dacå pādurea este goalā,
vād urma pasilor trecuti
când ne plimbam pierduti în varā
fārā sā stim cā toamna dor...
[...] Citește tot
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
sunt un pictor
și mi-am zis:
să colorez toamna
în culorile ochilor tăi
a ieșit o toamnă veselă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorințe de toamnă
lasă-mi toamnă strugurii dulci
și arome de castane coapte
lasă-mi florile în văi și lunci
nori ruginii se strecoară în șoapte.
lasă-mi toamnă frunzele verzi
în codri ce adăpostesc atâtea basme
te-ai legat de mine ca să nu te pierzi
prin lumea înțesată cu marasme.
lasă-mi toamnă iubirea mireană
visul cu care pot zbura la stele
lasă-mi cântecul viu de soprană
să se cuibărească în gândurile mele.
lasă-mi lumina să mă mai iubească
soarele iubirii în mine să crească.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă
Mi-a iesit in cale toamna
Cu parfumul de gutui
Rochie aurie avea doamna
La urechi prunele țugui
Foșnetul mă ademenea
Frunzele-n vârtej se învârt
Inima iubirea-mi pregătea
Toamnă, suflu cald si vânt
Când norii grei se adună
Cu drag pe geam privesc
Pe cer ei se rotesc si tună
Toamnă, să stii eu te iubesc
Pregateste o mare sindrofie
In rochie albă te vei îmbrăca
Iarna grea se apropie să vie
Un an zile cu rosu voi marca
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!