Toate rezultatele despre scufunda, pagina 8
Luceafărul
E-al bolții înstelate căpitan,
Căci, stins cu greu de-al razelor noian,
Când valuri de lumină îl inundă,
E ultimul ce-n ele se scufundă...
epigramă de Gheorghe Mitroaică din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Submarin pe patru roți - Ioan Toderașcu
Te-ai scufunda, se vede bine,
Iubind femeia, ăsta-i scopul,
În grațioase submarine,
Dar te trădează periscopul.
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dilemă
De ce e furioasă, tocmai acum, Penelopa din mine?
Întreaga-mi ființă se zbate într-o furtună teribilă
De parcă Ulise însuși s-ar smulge din suflet.
Mâine îi voi scufunda corabia sau îl voi transforma în statuie!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă veți arunca o bucățică de plumb într-un recipient care conține mercur, ea va fi repede dizolvată. Tot astfel, sufletul individual își pierde existența sa limitată când se scufundă în oceanul lui Brahman (Dumnezeu).
citat din Sri Ramakrishna
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndrăznesc să te întreb...
Îndrăznesc să te-ntreb, de mâine cine sunt dacă florile mor,
Și cui voi lăsa moștenire tăcerea acestei iubiri răvășite,
Căror fluturi le voi da mireasma să mi-o poarte în zbor
Spre cetățile de la marginea mării de valuri mereu părăsite?
Aici pe pământul acesta arid sunt totuși un om stingher,
Corăbiile se scufundă în porturi și catarge se rup în neștire,
Îndrăznesc să te-ntreb, cât de frumos poate fi un vis efemer
Și cine sunt eu, nestatornică, rătăcită prin această iubire?
Îndrăznesc să mai cred că viitorul ne mai este aproape,
Întrebarile toate își vor găsi și ele cândva un răspuns
De ce fug uneori corăbiile sau se scufundă în ape,
De ce viața aceasta pentru nimeni nu este de-ajuns?
Doamne și câte întrebări mai sunt înca în lume,
Si cât de multe înca îndrăznesc să te întreb, dacă ai ști!
Unde este cetatea aceea atat de visata de mine,
Și unde mai sunt eu ce atâta mă caut, și nu mă mai pot găsi?
poezie de Florentina Crăciun Fabyola (7 ianuarie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apa poate susține o navă, dar tot apa poate scufunda, de asemenea, o navă.
proverbe chinezești
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde se duc fluviile, zăpezile, păsările singuratice? Toate se scufundă în Femeie... Dar Ea este rară... Va trebui să fugim când o întâlnim, deoarece când iubește este implacabilă... Dar Ea este rară.
Louis Pauwels în Conferință imaginară: "Femeia este rară"
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceața ceților
privesc printr-un ochean de ceață
când ploile
nu se sfiesc să-nghită sori
și ceața se afundă
tot mai mult
în ceață
când ne scufundă ea de-atâtea ori
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Firelor ninse de vreme
Lângă tindă văd oglindă,
În oglindă văd un chip,
În păr viața vrea să-mi prindă
Argintii fire de timp.
Strecor mâna tremurândă,
Firele le răvășesc.
Pe chip râuri se scufundă,
Gânduri vechi mă năpădesc.
poezie de Camelia Olteanu
Adăugat de Camelia Olteanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul celui smerit e ca marea: daca arunci o piatra in mare, ea tulbura o clipa fata apelor, apoi se scufunda in adancuri.
Asa sunt inghitite si necazurile in inima celui smerit caci taria Domnului e cu el.
Avva Siluan în Între Iadul deznădejdii și Iadul smereniei
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!