poezii cu pescarusi

bilete de dragoste

scriu ca pentru prima oară
fiecare pagină în caietul cu poezii
şiruri de cuvinte care îmi trădează emoţiile
de parcă aş scrie iubitei
bilete de dragoste

scriu ca pentru ultima oară
fiecare literă creşte exagerat, îmi saltă dreapta
prea sus
mă ridică… sunt cât o virgulă
ce nu-şi găseşte locul!

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am Pierdut

eu te-am pierdut
şi am ştiut-o
din priviri
şi vocea-ţi agitată
în rostiri
când tu mi-ai spus:
'zilnic se nasc
şi mor iubiri,
se pierd
tristeţi şi fericiri...'
ce rost ar mai avea
să-ncerc să te reţin
intre noi doi
nu ar mai fi
decât un lanţ
de poezii
ce noi le-am scris
cu păpădii
iar azi îţi par
copilării

[...] Citeşte tot

poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culorile, clătinându-se, lovesc clipele

Gândurile mele
cad în pacea amurgului;
culorile, clătinându-se, lovesc clipele, auzindu-se o rază a Lunii
cum străpunge întunericul, şi din nou tăcere.

Gânduri independente
de clipe urcă miezul nopţii în căutarea altui adevăr decât cel care a fost azi
pentru că vreau să mă sprijin de cuvintele tale
care sunt viaţa însăşi.

vezi mai multe poezii de: Camelia Opriţa

poezie de Camelia Opriţa din BOEMA - Revistă de Literatură şi Artă Nr. 146 - Aprilie 2021
Adăugat de Ileana Vasiliu -Odobescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce ai tu, femeie?

Ce au ochii tăi, iubito,
De nasc noaptea poezii?
Dragostea ce mi-ai trezit-o
Se îmbracă-n versuri mii...

Ce-are trupul tău, femeie,
De-mi ademeneşte mersul?
Iar privirea-ţi, c-o scânteie,
Îmi aprinde-n minte versul...

Ce-are vocea ta, iubire,
De-o resimt ca pe-o romanţă?
Ea-mi dictează în neştire
Rime despre drag de viaţă...

Ce ai tu şi-o alta n-are?
Ochii-ţi, trupu-ţi, vocea ta
Inundat-au ca o mare
Versul, gândul, inima...

poezie de Alina Tanasă
Adăugat de Alina Tanasă
Comentează! | Votează! | Copiază!

No more dreams

m-ai sunat prima dată lăsându-mi uimirea să frământe aluatul dulce al întrebării. era într-o marţi, îmi amintesc că eram înconjurat de poezii triste, multe poezii.
urlai neputincioasă că nu e firesc să încep versurile în perfect compus. poezia modernă se scrie cu mână de târfă răsfăţată şi moduri impersonale. am râs. erai blondă şi rea.
ca să te fac să simţi ce e dincolo de indicativ, am udat toate florile din balcon cu apa din gheaţa topită a unor preludii fierbinţi. aveai un rol secundar. ai acceptat doar după ce muzica s-a sfârşit.
din dragostea noastră s-au născut licenţe poetice atât de neobişnuite încât prietenii ne ocolesc zilele de naştere. pentru bucuria asta ai dansat goală o noapte întreagă. era atât de firesc...
nu te-am întrebat de ce camera ta e tapetată cu fotografiile celor asasinaţi de criminali necunoscuţi, buzele ne erau pecetluite.
spre dimineaţă tu te-ai prefăcut că dormi iar eu m-am strecurat dincolo de cuvinte ca şi cum aş fi fost un explorator ce iese nevătămat dintr-un mormânt egiptean. lacrimile tale erau atât de banale...
mi-am amintit că toată noaptea am scris poezie. versurile începeau iremediabil în perfect compus. am râs disperat de faptul că devenisem stăpânul unei femei capricioase. de după fereastră ochii tăi încuviinţau evadarea.

poezie de Eduard Dorneanu (20 septembrie 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea vine de la Dumnezeu şi se întoarce tot la Dumnezeu. În rest, când vreau să zbor, mă apuc şi scriu. Nu ştiu dacă scriu bine, dar, în general, textele mi le scriu singură. Nu ştiu dacă sunt poezii, dar puţin fior poetic, acolo, tot au! Îmi place şi fac asta cu toată fiinţa mea. De fapt, în momentul în care nu voi mai putea face asta, înseamnă că voi muri.

citat din Dida Drăgan
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Media volumelor apărute marchează un nivel artistic destul de ridicat, şi care justifică cele mai mari speranţe, – unele din ele sigure. Sunt, fireşte, câteva volume mai slabe, după cum şi în volumele bune se găsesc poezii mai slabe; numărul lor însă nu e ilustrativ. Şi apoi, e mai bine să facă să apară zece volume slabe, decât să ucizi în germene, de la prima încercare, un poet adevărat, sau poate chiar un mare poet.

Demostene Botez în revista Viaţa Românească, nr. 10 (1968)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În 1964 am debutat editorial cu o parte din poeziile pe care le scrisesem înainte. Volumul meu de Poezii fusese prezentat în 1947, când eram student la Cluj, la un concurs de poezie de către Negoiţescu. Din juriu făceau parte Mircea Damian, Şerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu şi am primit premiul E. Lovinescu pentru volumul Alfabet poetic. Atunci au mai fost premiaţi: Petru Dumitiru, Radu Stanca, Horia Lovinescu; toţi eram scriitori tineri...

Ştefan Augustin Doinaş în Interviu la TVR - Cleopatra Lorintiu. o producţie TVR Cinema ,film distins cu premiul APTR pentru em
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recunoştinţă

Doamne, îţi mulţumesc că mi-ai dat
Ochi de privit şi mâini de mângâiat,
Inimă de pâlpâit şi gură de sărutat!

Paşi, să mă poarte spre el, Tu mi-ai dat
Şi minte s-aleagă un suflet curat
Pe care să-l mângâi neîncetat!

Şi, Doamne, eu îţi mulţumesc zi de zi
Că în iubire, cu drag, Tu mă ţii
Dar eu, nu Ţi-am dat decât poezii,

Cuvinte, să spună, cât pot să slăvesc
Iubirea de oameni şi cât îi iubesc
Şi câte-am făcut ca să-i mulţumesc!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezii

Iluzii bolnave, ce repede trec,
Iubirile toate, se duc pe parchet,
Ramane doar luna sa planga din nou,
Si-n camera goala, uitat un halou.

Iubiri sangerand in ingerii mei,
Si perle de lacrimi, in ochii tai,
Drumuri pierdute prin buruieni,
Si frigul din oase, pierzanduse-n ierni,

Si trecem asa, sfasaindu-ne-n nopti,
Si-n zile uitate in vreme de toti,
Doar vantul aduna, fosnind pe la usi,
Iubirile noastre, ca niste cenusi.

poezie de Ion Vanghele (2 august 2009)
Adăugat de Ion Vanghele
Comentează! | Votează! | Copiază!