Poezii despre ploua, pagina 8
Plouă, pic, pic, pic
Plouă, plouă, pic, pic, pic!
și nu-i nici un strop de soare,
cerul negru cerne picuri
prin ochi de strecurătoare.
Frățiorul meu cel mic
este tare supărat
și mânuța-și răsucește
în păru-i cârlionțat.
Nu-nțelege de ce mama
nu îi ia în seamă drama,
când el vrea ca să se joace
cu ghetuțele-n băltoace...
O întreabă serios:
-Cine a bătut, azi, cerul,
de s-a supărat pe noi
și plânge acum cu ploi?
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plouă... Și iar plouă!
"Necontenită ploaie, nu vrei să te oprești!
Norii ne-amenință și nu vor să mai plece,
Cât ne mai chinui, la noi nu te gândești?
Pământul s-a-nmuiat și-i gata să se-înece!
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mireasă sub ploi
Tot plouă. Prea multă tăcere
Se așternuse ca un strat de praf,
Iar dragostea, căzută în zăcere,
Se răsucea-n coșmaruri pe cearșaf.
Tot plouă. Pe acoperișuri
Bat darabana stropii înciudați,
Cum niște pumni, plini de reproșuri,
Arată înspre noi, doi condamnați.
Tot plouă. N-ai niște cuvinte,
Pe care să le ții deasupra mea?
Mireasă, flori și legăminte,
Rămân sub ploaia care mă tocmea.
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plânge cerul
Plânge cerul în hohote,
tone de lacrimi
scăldând pământul.
Tună și fulgeră
parcă blestemând vremea.
și curg, curg mereu
mii și mii de picături.
Vântul supărat
îndoaie copacii
în timp ce ploaia-i lovește.
Natura dezlănțuită
trimite fiori reci
oricărei ființe.
Și plouă, plouă, plouă...
Cerului nu-i seacă lacrimile..
Mi-e dor să-mi fie dor
de ploile copilăriei,
dar... ploaia de azi
mă neliniștește;
înfiorarea vremii
[...] Citește tot
poezie de Carmen Munteniță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Policromie
când verdele plânge
ne plouă cu alb
mici sfere de rouă
ascuțite alice ne plouă
și ninge tăcut peste noi
înșelătoare liniști
ce leagănă cărarea
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Franturi de ape
mai ploua din cand
in cand
iar stropii ploii
coboara
cadentand secundele
inseland timpul,
vulgari
pacatosi
plini de noi
cand ploua
lumea se sparge
in bucati
diforme
cautandu-se
intre ele
cand ploua
stelele nu mai palpaie
felinarele cerului
[...] Citește tot
poezie de Elena Enache
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plouă-n vis de Paște
Plouă în grădină
Cu aripi și cu flori,
Albinele-n surdină
Zboară pe sub nori.
Plouă și cu rouă
Sub curcubeu întins
În coșul plin cu ouă
Și cozonaci de vis.
E visul meu de Paște
Cu muguri de lumină
În care se tot naște
Credința cea divină.
Plouă deci, cu vise
Și cu Hristos în gând,
În fapte necuprinse
De suflet pe pământ.
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul ploii nesfârșite
Plouă torențial, ca la potop,
Iar strada mea aduce cu-o lagună.
Pe caldarâm un răpăit răsună;
L-aude-un surd, îl vede și-un miop.
Și plouă nencetat, de peste-o lună.
Nu văd vreo rază, nici la microscop.
Plouă torențial, ca la potop,
Iar strada mea aduce cu-o lagună.
Ma uit încrezător înspre prislop,
Desfac, în taină, țuica mea de prună
Și parcă n-aș mai vrea să îi pun dop,
Că amețit, nu-i port ploii ranchiună.
Plouă torențial, ca la potop,
Iar strada mea aduce cu-o lagună.
rondel de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aștept când vine toamna
Te-aștept când vine toamna și plouă-a potopire,
În anotimpul veșted, barbar, diluvian,
Când plouă a neființă, când plouă-a prorocire,
Când plouă ca să rupă pământul de ocean,
Te-aștept când vine toamna și plouă a nimicire,
Când nu se mai distinge prezentul de-amintiri,
Când digurile omenirii se surpă cu furie,
Când nu mai poate lumea de-atâtea despărțiri,
Te-aștept când vine toamna și plouă a despărțire
Când nuferii se-neacă într-un secol plumburiu,
Când nu se mai distinge nici ura de iubire,
Te-aștept pe-un munte toamna, în noiembrie, târziu..
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De atâtea zile plouă
De atâtea zile... plouă,
Nebunii dinspre amor,
Stropii zorilor de rouă,
Mă cuprind... năucitor.
Mă arunc co nerăbdare
Într-o mare... de fiori,
Îmbrăcându-mă-n răcoare
Și parfum discret de flori.
Către clipe înalț... rugă,
Tot chemându-te... mereu,
Vreau la tine să ajungă,
Taina... sufletului meu.
De atâtea zile... plouă;
Peste timpul ca un dor,
Hai să împărțim în două,
Vraja magicului... zbor.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!