Replici despre plan pace, pagina 8
Mitch: Cred că, dacă aș fi în locul lui Joey sau al lui Bessie, m-aș simți tare norocos că faci parte din viața mea.
Pacey: De ce? Distrug orice lucru sau persoană de care mă apropii. Cunoști legenda despre atingerea lui Midas, nu? Ai auzit de ea? Așa, atingerea lui Midas sau orice ar fi ea, la mine este exact invers.
Mitch: Nu fi atât de sigur. Uită-te la tine, încă mai ești aici, nu ai renunțat. Pace, în loc să te gândești la tot ce nu a mers bine weekend-ul acesta până acum, gândește-te la toată contribuția ta aici. Ai muncit destul de mult fără să aștepți să fii răsplătit, nu? Asta e adevărata întrebare. Ascultă, asta demonstrează cine e Pacey Witter cu adevărat.
Pacey: Ce?
Mitch: De ce îți pasă atât de mult?
replici din filmul serial Cei mai frumoși ani
Adăugat de Moț Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maria: Bietul Luci! Ce-o fi pățit?
Lia: Bietul?! Nu e oare destul de evident ce a pățit?
Maria: Ba da; se pare că a nimerit exact în mijlocul acelor oameni dezlănțuiți, care nu i-au mai dat pace; ziariști, reporteri, ce-or mai fi fost...
Lia: Ce ziariști și reporteri?! Cu ei ne-am confruntat și noi în această dimineață, dar nici unul nu arată ca el. În cazul lui, e clar că, fiind plin de urme de ruj, nu în mijlocul unei mulțimi de reporteri a nimerit...
Alex: E limpede deci; de ce n-o spui pe șleau? E clar că a fost sărutat, nu?! De mai multe domnișoare, nu de ziariști sau reporteri, că doar aparatele de filmat și cele de fotografiat nu au buze și nici nu sunt rujate. Așa! Și; te deranjează cu ceva?!
Lia: Pe mine? Nu. Deloc. De ce m-ar deranja?!
Alex: Chiar așa! Exact asta mă întrebam și eu: De ce te-ar deranja?!
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șuteu: Pace și binecuvântare! Sunt cardinal ortodox și vreau să fac o mănăstire a neamului în Himalaia. Mi-ar trebui niște fonduri nerambursabile...
Samson (visător): Cum, sfinția voastră, noi românii nu avem acolo mănăstire?
Șuteu: Nu, fiule! Avem doar un schit de maici, pe muntele Athos. Toți ceilalți și-au făcut mănăstiri. Arabi, țigani, turci, moldoveni, evrei! Fire-ar mama lor a dracului! Amin! (Pauză.) Dacă aș avea bani...
Samson: Ah, banii nu sunt o problemă, sfinția voastră! Confederația noastră este branșată direct la magistrala bugetului de stat. (Scoate mai multe teancuri de bani din sertar.) Luați, sfinția voastră! Luați!
Șuteu (uimit): Bogdaproste! Taică, să-ți dea cerul sănătate! Că minte ai, slavă Domnului!
replici din piesa de teatru Samson (Valea din Deal), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dean (necrologul lui Jonathan): Johnathan Trager, cunoscut producător al televiziunii ESPN, a decedat aseară în urma pierderii sufletului său pereche și a logodnicei sale. Avea treizeci și cinci de ani. Om blând și cu un comportament obsesiv, Trager nu s-a dovedit niciodată a fi un romantic incurabil. Dar în ultimele zile din viața sa, a ieșit la iveală o latură necunoscută a sufletului său. Această nouă persoană cu trăsături oculte și-a căutat într-o manieră demnă de Agatha Christie sufletul pereche, o femeie alături de care a petrecut doar câteva ore prețioase. Din păcate, îndelungata căutare s-a încheiat sâmbătă seară, într-o manieră irevocabilă, un eșec total. Dar chiar și după această înfrângere, curajosul Trager a rămas credincios ideii că viața nu este doar o serie de accidente lipsite de semnificație sau coincidențe. Nu, nu. Viața este, mai degrabă, un goblen țesut din momente delicate, care culminează cu dezvăluirea unui măreț plan divin. Întrebat despre pierderea prietenului său, Dean Kansky, câștigător al premiului Pulitzer și directorul ziarului New York Times, l-a descris pe Jonathan ca fiind un altfel de om în ultimele zile de viață. "Vedea lucrurile mai clar", a spus Kansky. În cele din urmă, Jonathan a realizat că dacă vrem să trăim în armonie cu universul, trebuie să credem cu toții în ceea ce grecii numeau "fatum", ceea ce numim noi astăzi "destin".
replică din filmul artistic Noroc în dragoste, scenariu de Marc Klein
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nistor: Eu nu intru acolo! Sper că nu vă așteptați să vă însoțesc. Mergeți voi! Eu... Nici nu mă gândesc!
Lia: Și tu ce-o să faci singur, afară? Hai, spune!
Nistor: Eu?! Păi... Ăăă... Păzesc intrarea! Corect, șefa, nu?!
Lia: Corect, pe naiba!
Ly: N-ai ce păzi aici, afară.
Alex: Hai, mă, Kilometru, să intrăm, doar ești cu noi, nu singur.
Nistor: Nu, mă, sub nici o formă! Intră tu! Lasă-mă-n pace pe mine!
Lia: Dar data trecută ai intrat cu noi.
Nistor: Șefa, am mai spus și repet: Am intrat doar pentru că tu și șeful erați blocați acolo. Deci, am avut motive serioase ca să intru; ca să vă salvăm pe voi! Dar acum, ce-aș căuta?! Doar nu mai e nimeni blocat în interior.
Alex: Ar putea fi Robby și Felix. Și ei au nevoie de ajutorul nostru; poate și de al tău, mă...
Nistor: Ei sunt roboți; țin la ei, dar cred că se pot descurca foarte bine și singuri. Mai ales, fără mine!
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
To Kuny: Dar hai să-ți spun de ce te-am căutat de fapt, deci, motivul pentru care mă aflu acum aici. Comandante... Mă auzi?! Comandante... Pe unde-ți umblă mintea, Lucică?!
Lucian: Ah, scuzați-mă, vă rog, domnule, n-am fost atent.
To Kuny: Am remarcat. La ce te gândeai?
Lucian: Poftim?! Nu, la nimic... Nu contează! N-are importanță.
To Kuny: Haide, băiete! Sunt prietenul tău, deci, poți să-mi spui despre ce e vorba, poate te voi ajuta cu ceva. Se observă că te frământă totuși ceva, deși, de moment ce fiul meu s-a împăcat deja cu dulcea sa soțioară, ar trebui să fii foarte liniștit, mulțumit. Se pare însă că mai e altceva ce nu-ți dă pace. Am sau n-am dreptate?
Lucian: Păi, da, dar... Nu e ceva serios! N-ar trebui să mă luați în seamă.
To Kuny: Eu nu te-aș lua în seamă, dar tu nu-mi dai voie, pentru că ești neatent. Și aș vrea să vorbim, dar așa nu se poate! Hai, spune-mi ce ai pe suflet, Luci! Sunt un bun ascultător. Așa că...
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Lia, eu... Lasă-mă-n pace, te rog! Și pricepe odată că n-am vrut să devin eroul tău! Nu sunt idolul nimănui!
Lia: Dar ce-i rău dacă eu te văd așa?
Lucian: Este, pentru că eu nu sunt așa! Sunt același, ca și până acum, nu m-am schimbat deloc. Tot așa eram și înainte, întotdeauna. Pricepi?! Nu vreau să mă privești cu alți ochi doar pentru că ție ți se pare că ar fi fost un gest deosebit.
Lia: Dar nu mi se pare deloc. Chiar este un gest deosebit. De ce nu-mi dai voie să-mi arăt recunoștința față de tine? De ce te deranjează acest lucru?
Lucian: Nu înțelegi?! Nu-mi place! N-aș vrea să mă placi doar pentru că mă consideri un soi de erou. Vreau să mă vezi la fel ca și până acum. Eu sunt același Lucian Enka dintotdeauna.
Lia: Hmm... Poate că nu te cunoșteam prea bine până acum, nu te vedeam așa cum erai în realitate.
Lucian: Și ce te face să crezi că acum m-ai cunoaște mai bine? Nu vezi că greșești?
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maria: Luci, celorlalți le e dor de "Pacifis"... În plus, poate doresc să vadă planta artificială, cu recipientul... Ar putea veni în navă, să o vadă?
Lucian: Sigur, de ce nu?! Luni, marți, miercuri și joi, pot veni între orele 12.00 19.00, să viziteze planta artificială; pe mine nu mă vor găsi aici, voi fi plecat, preciză el. Vineri, sâmbătă și duminică să nu vină deloc; atunci, de obicei, stau doar aici, în navă, nu plec nicăieri.
Maria: Ah... Doar așa să vină, când nu ești tu aici...
Lucian: Exact; așa aș prefera.
Maria: Și dacă vor întârzia mai mult la bord, peste ora 19.00, sau vor veni mai devreme de ora 12.00, ori poate în week-end?
Lucian: Sper să nu fie cazul.
Maria: Dar, Luci, nu-i corect; normal, ar vrea să te vadă și pe tine.
Lucian: Eu, nu! Nu vreau să-i întâlnesc. Aș prefera să fiu lăsat în pace, singur...
Maria: Iar ești încăpățânat ca un catâr.
Lucian: Posibil...
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Joey: Am vrut să te întreb asta toată seara, Pacey. Vrei să dansezi cu mine?
Pacey: Da. (Se ridică, se îndreaptă spre ringul de dans.) Cum de simt că e bine ceea ce facem acum?
Joey: Poate din cauza lecțiilor de dans.
Pacey (vorbind despre cerceii ei cu diamant): De unde îi ai? Nu te caracterizează.
Joey: De ce? Pentru că sunt un băiețoi sărac sau pentru că sunt de la Dawson?
Pacey: Nici una, nici alta. (Îi ridică mâna cu brățara) Asta te caracterizează. Nu este țipătoare sau vulgară. Este simplă, elegantă, frumoasă.
Joey: Este brățara mamei mele.
Pacey: Știu.
Joey: De unde?
Pacey: Pentru că mi-ai spus tu acum șase luni. Purtai bluza aia a ta albastră cu fulgi de nea. Mergeam pe holurile școlii, eu te tachinam ca de obicei și tu mi-ai spus "Uite ce e, Pacey! Am găsit brățara mamei în dimineața asta, așa că mai lasă-mă-n pace!"
Joey: Îți amintești asta?
Pacey: Îmi amintesc totul.
replici din filmul serial Cei mai frumoși ani
Adăugat de Moț Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mihai: Luci, ce-a însemnat asta?
Lucian: Poftim?! Mihai, încă ești aici?! Nu te observasem. Credeam că ai plecat cu ceilalți.
Mihai: Ei, uite, că n-am plecat. Și... Repet, ce-a fost asta?! N-am înțeles nimic.
Lucian: Păi, dacă ai auzit, nu e nimic de adăugat. A fost exact ce-ai auzit, nimic altceva.
Mihai: Da, am auzit, tocmai de aceea spun că nu te înțeleg. Adică, tocmai ți-ai dat acordul ca ea să se întâlnească zi de zi cu Sid, fără ca tu să participi la acele întâlniri, decât ei doi.
Lucian: Văd că pricepi. Exact asta am făcut.
Mihai: De ce?
Lucian: Mihai, poate ai treabă și eu te rețin, ceea ce, sincer, n-aș vrea să se întâmple!
Mihai: Nu, n-am nimic de făcut, altfel n-aș fi încă aici, cu tine.
Lucian: Cred că Ly te așteaptă. Mai bine ai pleca, să nu se supere.
Mihai: Las-o pe Ly în pace! Mă așteaptă, e adevărat, dar... Nu se va supăra deloc. Nu mă goni, că nu plec. Spune-mi clar, ce-i cu tine!
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!