patria mea

Şovăirile roiului

Aurie, noua seminţie de albine
stă să roiască. Patria le-alungă. Gura
acestei coşniţe e doldora de zumzet.
În orice clipă va să-nceapă aventura.

Sau poate că un semn venit din depărtare
plecarea le-o amână înc-o oră.
Sau poate-o spaimă le reţine, să nu cadă
încinerate de întâia auroră.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şovăirile roiului

Aurie, noua seminţie de albine
stă să roiască. Patria le-alungă. Gura
acestei coşniţe e doldora de zumzet.
În orice clipă va să-nceapă aventura.

Sau poate că un semn venit din depărtare
plecarea le-o amână înc-o oră.
Sau poate-o spaimă le reţine, să nu cadă
încinerate de întâia auroră.

poezie celebră de Lucian Blaga din Nebănuitele trepte (1943)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pomişorii

săracii pomişori
săracii nuci
crescuţi ca biscuiţii umflaţi monstruos
în buzunare precare, să
racii pomişori plantaţi
săracii
cu ambalaj cu tot (?!) cu sentimente
precare de acei emigranţi
care nu
adoră ungaria, patria, ma
mă, şi nu
vor prinde maturitatea

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt român

Eu sunt român şi-ţi cânt în româneşte,
Iar când iubesc, o fac în limba mea.
Cuvântul "dor" e doar în limba noastră
Şi-aici s-adorm, eu îmi propun, cândva...

Eu sunt român şi-s demn, fără orgolii
De mai şarmant, mai bun, sau mai moţat,
În plaiul geto-dacic îmi am seva
Şi-aici îmi trăiesc timpul ce mi-e dat.

Eu sunt român şi frunza care-mi bate
În geam, cu insistenţă-n mângâiere,
Eu o iubesc cu posesivitate
În timp şi spaţiu, până la durere!

Eu sunt român şi ochii-mi înconjoară
Cu venerare patria natală,
Cu braţele deschise către lume,
V-aştept români, să reveniţi în ţară!

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psihoza

Eşti marea mea psihoză,
Eşti frumoasă.
Eşti femeie fermectoare
Oricând.
Eşti o brunetă,
Eşti amărăciune de dragoste
În fecare noapte.
Eşti psihoza mea.
Eşti regina mea.

Eşti amarăciune,
Eşti dulceaţă,
Îmi eşti dragostea înlănţuită..
Dar, de asemenea, Eşti asceza mea,
Eşti regina mea.

poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo (2016), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sora mea de est-moldavă

Sora mea însângerată
şi de est şi de moldavă
hai mai naşte-te o dată
când n-o fi lumea bolnavă

Şi de est şi de moldavă
şi de rană şi de leac
fi din nou săracă-n slavă
nestrăină-acum şi-n veac

Şi de rană şi de leac
haide naşte-mă odată
cu bogat destin sărac
sora mea însângerată

Basarabia mea dragă
nemurirea mea beteagă

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (11 februarie 1996)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Satul

Satul meu
nicicând nu va pleca
în altă parte să-şi caute norocul

În jurul lui se învârte
şi se toceşte lumea.

Iată pe dealuri clăile de fân-
cuşme uriaşe de neînvinşi haiduci.

Aici mi-e patria
şi ale copilăriei
picioare desculţe
ce-au sângerat prin mirişti...

poezie de Vasile Dâncu din Gravuri lapidare (1973-1985)
Adăugat de stassia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce e în mintea mea

Ce e în mintea mea, mai bine să nu ştii,
Nu degrabă, dar rişti a te rătăci.
Cum e în mintea mea, scăldată de gânduri,
Mai bine nu veni, să nu te scufunzi în adâncuri.
Cine e în mintea mea, atunci când nu eşti tu,
Întreaga lume şi tot Universul.

poezie de Diana Niţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mămica mea este în mine (poezie pentru copii)

Mămica mea este în mine,
Acum o chem; şi-acum ea vine;
Mămica mea este din vis
Şi calea vieţii mi-a deschis.

Visez mereu, pe-a mea mămică;
Ascult mereu, ce vrea să -mi zică;
Mămica mea, este în mine
Şi o iubesc, mereu, când vine.

poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache din Cartea mea de poezie, volumul III (8 martie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara mea!...

Ţara mea de mine scrisă
Şi de tine şi de alţii,
Nu a fost deloc omisă
Şi în sila şi cu-ovaţii;
Ţara mea cu bune, rele,
Ea rămâne ţara mea,
Cu cârmacii e mai "grele"
Şi cu "boala" de manea!...
Ţara mea este chiar miezul
Europei erudite,
Am lăsat în spate crezul
Manualelor prostite...
Ţara mea este o artă
Iar eu, arta o iubesc,
Nu mă duc la alţii-n poartă
Pentru-o pâine să cerşesc;
Ţara mea e lăudată
Şi în stânga şi în dreapta,
Dar nu se mai vede-odată
Să dea mâna şi cu fapta...

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Zamolxeanu (18 ianuarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!