Toate rezultatele despre mileniu, pagina 8
Misterul rotirii
Vă puneți întrebări ca mine;
De ce cu toții ne-nvârtim?
De ce nu știm cât o să fim?
Cât va dura ce-i rău sau bine?
Vă detașați de trai banal;
Vă dați din timp să fiți un geniu?
Credeți în trai peste mileniu?
Vă desfătați de-un cer astral?
Vă credeți parte din rotire;
Priviți planete, galaxii?
Aveți la vise garanții?
Cunoașteți ce aveți menire?
Sunteți ca mine o-ntâmplare;
Ce-ați face, nu de voi depinde?!?
Știți tot ce-ascuns vi se pretinde?
La Dumnezeu cereți favoare?
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre religie
- poezii despre plăcere
- poezii despre planete
- poezii despre genialitate
- poezii despre cunoaștere
- poezii despre coșmaruri
- poezii despre bine și rău
O zi, pur și simplu
Un tur din negru în azur,
Întors în mașinal retur
În istoviri de treze faste
Culcate-n vise duse, caste.
Un termen fix prestabilit,
Tradus parcurs într-un tac-tic
Bătut termen într-o neștire,
S-audă timpu-și amintire.
O relativă, o frugală,
Mai lungă când eram la școală;
Albine-i este un deceniu...
Nimicul, pentru un mileniu.
E simbol pentru dăruire,
Perfid, că-l știm închipuire...
Promisiune-n fals câștig
De-un neștiut, spre final frig.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre școală
- poezii despre viață
- poezii despre trecut
- poezii despre simbolistică
- poezii despre sfârșit
- poezii despre relativitate
- poezii despre noapte
- poezii despre negru
Etern peregrin
Mă cufund uneori
în gheizerele sufletului tău
să sting văpaia
se-ți mistuie firea,
fără să știi...
Călător neînfrânat
încerc bucuria
să aflu, în fine,
oaza-mplinirilor noastre.
Știu acum
că mă confund
cu vibrația aripii tale
cu zbuciumul firii,
și-atunci
caut înfrigurat
în locașul
cel strașnic ascuns,
giuvaierul miraculos,
ce-i sprijin făpturii tale
în secunda de cumpănă.
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Gențiana Groza din Brevi finietur... (2002)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre suflet, poezii despre secunde, poezii despre lut, poezii despre foc, poezii despre dorințe, poezii despre bucurie sau poezii despre aripi
Poetul
Este mai mult de-o simplă închipuire,
Adică, nu-i neapărat un trup, o fire.
E o încercare, d-exprimare oarecare
Fără pretenții certe, de finalizare.
Este-o realitate existentă, evidentă,
De a-și transmite, ce dorință are, ardentă.
E ce-l ce-și caută cu înverșunare și-are adepții
Așa cum profu', prin predare își face lecții.
E neînțelesul general, este-un mister
Ce nu degajă integralul, un boem, un auster.
Îți dă ocazia unor reflecții fine...
Incită, oferă, și pui restul de la tine.
E-un summum infinit, este un geniu,
Este rarisima apariție de mileniu.
E chintesența ce n-o știe omenirea...
Singur, se leagă trup și suflet, cu iubirea.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre trup și suflet, poezii despre realitate, poezii despre proză, poezii despre poezie, poezii despre literatură, poezii despre lecții, poezii despre iubire, lecții de engleză sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Poem sardonic
-tu vorbeai, vorbind într-una
eu ce crezi -știam
în tacera ta -nebuna
tot ce simți- simțeam
și că vrei să fim prieteni
că mă mai iubești
că-n bărbia mea sunt cetini
-în a lui -povești
că la noi a fost iubire
altceva la voi
că-ntre noi -dintr-o privire
da cu el greoi
că s-a scurs deja o viață
și că te-ai deprins
că schimbarea ta la față
vine de la plâns
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (26 decembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre schimbare, poezii despre prietenie, poezii despre plâns sau poezii despre noroc
Ocean de iarnă între noi...
Mi-e iarnă grea sub piele, și prin oase
Mai viscolește câte-un dor de noi,
Pe cetini ninge. Fluturi de mătase
Se-așază peste frunți din doi în doi.
Pe-aleea răstignirilor celeste
Un vis își poartă crucea ca Iisus-
E visul meu, dar visul tău nu este
Și ninge anormal de jos în sus.
La tine-i vară-n ochi, dar ce pustie
Ți-e inima-n deșertul împietrit!
Mai iarnă decât alte ierni o mie
Te-a înfiat și-n alb te-a sihăstrit.
De-acolo din troiene de uitare
N-ai nicio șansă să m-auzi cum strig;
Sunt între noi distanțe planetare
Și un ocean de iarnă și de frig.
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iarnă, poezii despre viscol, poezii despre uitare, poezii despre ploaie, poezii despre ocean sau poezii despre ninsoare
Credință sau eres
Mi-am creat cortexul în timpi
-'n volete adânci de canion-
C-exprim pe foaie c-un creion;
Să am răspunsu-n vârf de ghimpi.
Din exercițiu-n cult de carte
Sunt un traseu d-hipotalamus...
Sunt un dicsipol de Erasmus;
Am zbor "feed back" și cuget, parte.
Sunt mulți ca mine, meteori
În percepte date-n custodie
Cu har de-a ști ce-i bun să fie...
Dar n-avem toți nimburi de sori.
Oare suntem asteroizi
Din norul Ort; desprinși, cometă
Cum Helly-n vizită-n Planetă
Ce-o locuiești, gata s-o vinzi?...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (20 octombrie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre început, poezii despre stele căzătoare, poezii despre nori sau poezii despre moarte
Pe sub pielea de copilă țin o vrajă strămoșească
Vinde tot din astă lume, și țărâna de sub talpă,
Vinde-ți ultimul poem, și cerneala de pe foaie.
Apoi prinde-mă de mână și în absolut mă poartă,
Să învingem nepăsarea cu o ultimă bătaie.
Pregătește-mă de luptă cu un ultim jurământ,
Să surâd din prispa casei și să nu mai am rușine,
De toți demonii mascați ce se-ntorc de sub pământ,
Să îmi spânzure credința ce o am acum în tine.
Eu sub pielea de copilă țin o vrajă strămoșească,
De mai bine de-un mileniu, și nu cred că am să pot,
Încă o eternitate să o las să mai mocnească,
Ca să pot ucide moartea, cu ai săi copii cu tot.
Dar acum cred ca se poate, suntem doi în fata morții,
Pregătim fără să știe un blestem atât de mare,
Și când va dormii credula, vom veni în toiul nopții,
Să ucidem întristarea, cu o ultimă suflare.
[...] Citește tot
poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie, poezii despre verde, poezii despre tristețe, poezii despre rușine, poezii despre promisiuni sau poezii despre măști
Femeia începutului de mileniu
Tu mâine ai grevă
nu știi dacă și soțul ;
vei face gesturi necugetate
te vei răscula, vei gesticula, te vei amărî,
vei striga până vei răguși ;
știi că ai dreptate, nervii ți se vor întinde la maxim,
vei trăi cu intensitate febrilă,
dar gustul revoltei se va cocli.
Ești dezamăgită...
totul pleacă de la centru
obosită, târându-ți pașii
te vei întoarce acasă.
Când îți schimbi bluzița cu năsturași de argint
mă găsești pierdut în buzunărelul din colț,
mă arunci plictisită.
Eu fac poezele în alt ungher rătăcit ;
iubirea redusă la un joc spiralat
neîntrerupt și absurd,
bagatelă în veșmânt de primadonă.
Gândești obsesiv:
[...] Citește tot
poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre soț, poezii despre revoltă sau poezii despre jocuri
Când tata s-a hotărât să moară
Cu nori cernește zarea amurgu-nvinețit,
Abraș se zbate vântul, cu scâncet de vioară...
Sătul de-atâta muncă și vag cam plictisit -
Așa, deodată, tata, s-a hotărât să moară.
Se-nvârte prin ogradă, firav și gârbovit,
Încet frecându-și barba țepoasă și căruntă...
În ochi îi joacă-un licăr stingher dar mucalit -
De-ai crede, bunăoară, că s-a gătit de nuntă.
La gard, încearcă parii, cu-n gest de alintare:
Ca toate din ogradă, s-au șubrezit un pic...
Și apoi rostește alb, cu ascunsă disperare:
De acuma, însă, mie nu-mi trebuie nimic...
Sub norii de cenușă, stă tata-nțepenit
Și tot amarul toamnei pe umeri îi adastă
Și-n minte-mi vine gândul, că-n lume s-a ivit,
Ca-atâtea generații, într-o zodie nefastă.
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre vioară, poezii despre toamnă, poezii despre tată, poezii despre seară, poezii despre păr cărunt sau poezii despre nuntă