Poezii despre limba rusa, pagina 8
Iubirea Mea, Limba Română
Găseşti în ea multe cuvinte
ce parcă-s îngeri albi în zbor,
Rostiri pline de har şi sfinte,
ca; mamă, doină, cânt şi dor.
Şi tril de ciocârlie-n ea găseşti,
Glas de izvoare şi-adieri de vânt,
În ea te bucuri şi iubeşti,
Căci ea e cea mai dulce pe pământ.
Ca mierea ce se scurge pe bărbie,
Ca pâinea proaspăt scoasă din cuptor,
E cea mai armonioasă melodie,
E muză pentru orice mare scriitor.
În ea gândesc şi scriu şi tot în ea visez,
Prin magice tărâmuri ne plimbăm, de mână,
Şi tot cu ea, sub clar de lună, eu dansez,
Iubirea mea, e limba mea, limba română.
poezie de Marius Alexandru (24 august 2024)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul Limbii române
E Limba Testamentul nostru sfânt,
Pe care toţi strămoşii ni-l lăsară,
S-avem o existenţă mai uşoară-
Şi-a lor lumină prinsă-n orice gând!
Ea este pe vecie Jurământ
Şi pavăză şi dragoste de Ţară:
E Limba Testamentul nostru sfânt-
Pe care toţi strămoşii ni-l lăsară!
Să nu pierim, bătuţi de orice vânt,
Când vremurile-n lume se-nvâltoară,
Cu Crezul veşniciei ne-nconjoară
Şi cu temeiul pus peste Cuvânt:-
E Limba Testamentul nostru sfânt!
rondel de Vasile Neagu-Scânteianu din Cronici de viaţă
Adăugat de Vasile Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Libertatea noastră cea de toate zilele
Dulce mamă
limbă românească
niciodată-n teamă
gura n-o să te rostească
Ai contur de miere
fagure de dor
tu de-a pururi vrere
sus în tricolor
Libertate-a noastră
îţi rostim vecia
limbă românească
tu eşti România
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (1989)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stemă
Sunt convinsă - (pe cuvânt!)-
Preastimate autor,
Că va flutura în vânt
Limba ta, pe tricolor.
Odă limbii-n care scriu
Sunt lucruri ce pot fi spuse doar într-o singură limbă.
Ce multe am scris în limba din care voi fi tradus.
Doamne, dacă ea dispare sau esenţial se schimbă,
Frumoasă e şi rămâne frumoasă, chiar de nespus.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe o limbă de cameleon
un fluture cât o supernovă
face un ultim salt
spre întuneric
oricum ziua supernovele
ca şi toate stelele
se ascund cel mai bine
numai soarele face pe deşteptul
când pe o limbă de clopot
un suflet nehotărât
încă se mai pipăie
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sublima comedie
Ca şi o speranţă dusă
domnilor eu râd în rusă
câinele râde-n engleză
doar aşa de antiteză
O raţă râde în cehă
mai ceva decât o sfeclă
numai lupul în slovacă
râde mai rău ca o vacă
Şi un cui rănit în freză
râde de cheia franceză
vai de mama lor de boi
fac politică-n butoi
Şi o curcă foarte chioară
poftim râde la chitară
sonet epigramatic de Costel Zăgan din Cezeisme II (24 august 2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul a sfeclit-o tocmai la "sfeclă", care nu rimează cu "cehă". În schimb, lupul slovacofon hăhăie mai ceva ca o [...] | Citeşte tot comentariul
Limba română
Limba română s-a născut, n-a fost găsită,
s-a format rotundă şi bogată, nu se învaţă şi nu se uită,
e vie şi molipsitoare în faţa unui altar la închinat.
Limba română e-n doină, în vorbe cu înţelesuri adânci
şi-n cuvinte dăltuite de ţărani pe obiectele din lemn,
dar mai ales în suflet unde înfloreşte şi-n pustiu
până la sfârşitul lumii.
În limba română vorbesc semnele, tăcerea povesteşte,
pune lacrimă pe simboluri, izvorăşte din carne muritoare
şi devine prin cuvânt nemuritoare şi dulce.
La umbră ascunde minciuna în amiaza adevărului,
stelele sunt mai strălucitoare pe cerul limbii române
cu luceferi, izvoare răcoroase şi limpezi
exprimă sufletul unui popor ales.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Profesorului meu de limba română din liceu
Ne-a sădit dragostea de ţară
Şi de limba cea română,
Ni l-am pus ca pe-o brăţară,
Ca pe veci să ne rămână.
De aceea l-am iubit
Şi cu toţi l-am preţuit.
Fie-i ţărâna uşoară
Amintirea-i să nu moară.
poezie de Corneliu Culman din Nişte poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deasupra noastră apele de treceri
Ştii bine, femeie, mirările nu ni se albesc
dincolo de lutul acesta
ronţăit în gingii de păcat,
dragostea-i bătrână, i-au căzut dinţii..
Prin carii de clipă-i privim cu elogiu
limba de şoaptă-n iubind
pe-aceeaşi limbă grăind
în piept orologiu...
poezie de Ştefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă profesorului de Limba Română
Azi batjocura se numeşte laudă şi invers
Chiar dacă-s binemeritate şi unele şi alte
le Toţi de la conducătorii (care-s mulţi şi
de diverse naţii) şi până la oamenii de
serviciu ai acestei ţări Te-au transformat
HALAL PROFESOR
în ţinta batjocurii naţionale
Ce nevoie mai este de profesor
dacă toată lumea-i liberă să facă ce vrea
muşchii ei (cu care şi gândeşte
fără doar şi poate)
Din profesor din convingerile sale
Din pregătirea şi speranţele lui de-o viaţă
POŢI EXECUŢI
NU POŢI VALEA
Că stau la rând destui
Mai capabili mai frumoşi mai pupincurişti
Gata să folosească limba română ca dezinfectant
prin părţile mai moi
Profesore culcat
[...] Citeşte tot
poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (3 octombrie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!