Poezii despre libertatea, pagina 8
Prizonier nu voi mai fi
Prizonier al norilor,
uit, atunci când te-întâlnesc,
tot parfumul florilor.
Uit și să te mai iubesc.
C-un sărut și-o-îmbrățișare
mă trezești din amorțire.
Alungi trista mea uitare
și-ți voi acorda iubire.
Tu, redându-mi libertatea,
voi coborî pe pământ.
Vom trăi realitatea
fără niciun legământ.
Sub cerul nopții înstelat
iubirea iar va reveni.
Ne vom iubi neîncetat,
prizonier nu voi mai fi.
poezie de Dumitru Delcă (12 iunie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prizonierat
Prizonieră am fost...
Lacrimilor mele nu am găsit cale spre inima ta.
În spirala durerii am alunecat
Și m-am rătăcit.
Am simțit furtuni zbătându-se-n mine,
Ploi biciuindu-mi liniștea...
Vulcani au aruncat cu lavă
În venele stropite din sârg cu otravă...
Potrivnice vremi!
Caruselul luminii mă prindea
Ca pe o aripă-n zbor.
Redă-mi libertatea,
Ori lasă-mă liniștită, să mor!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Sufletul meu e atât de risipit în cioburi
Și nimic nu spun... Doar ascult...
Un ton sacadat și noapte mă va ataca ca pe un steag ridicat in bernă, pe un nor spulberat
Pe o Ploaie de visuri și pe un magic vers desculț
Sau descătușat de interes
Am ales singură libertatea
Si din această libertate nu vreau să mă abat.
Drumul e croit... Visul e... Luminat.
Eu am lumina în suflet și sper s-o retrăiesc cu fiecare Înviere.
poezie de Ilena Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metafizica în cercuri
Deschide poarta verilor
Palmele ude fă-le izvoare
Lasă greierii să cânte
Și fluturii să zboare
Pune metafizica în cercuri
Dând nemurirea păsărilor
Nu te teme de gânduri
Păstrează libertatea
Pământului de sub tălpi
Adună diamante din rouă
Respiră aspirații
Închizând poarta ignoranței
Fără a întreba pe nimeni
De ce?
poezie de Constanța Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Risipă
Să nu te risipești, îmi spun adesea.
Să nu te risipești întru cuvânt,
Statornic acribia pune lesa,
Și-mi fură libertatea prea curând.
Sunt rimei priponit ca de țărușă,
Cu mult prea plicticoase adnotări,
Ca balamaua văitându-se în ușă,
Mă risipesc în false decantări.
Mă risipesc, mă risipesc din viață,
Ca roua intr-o caldă dimineață.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin ochii unui erou
Cerul a început să plângă
Durerea voastră, fiindcă eu,
Purtând în piept o rană-adâncă,
M-am îndreptat spre Dumnezeu.
Eram un înger al iubirii!
Și libertatea unei vieți
Zbura din piepturile voastre...
Privesc din lumea celor drepți,
Cum iar va izbândi dreptatea
Și ca un soare-am să apar,
Pe cerul sufletelor voastre,
În orice clipă, iar și iar...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
1 Mai Muncitoresc
Râde iară primăvara,
Peste câmpuri, peste plai,
Veselia umple țara,
C-a venit Întâi de Mai!
Muncitorii au pornit
Și-ntr-un glas s-au înfrățit!
Și ei azi sărbătoresc
Unu Mai muncitoresc.
Înfrățiți azi cu țăranii,
Muncitorii-n joc și cânt,
Prăznui-vor în toți anii
Libertatea pe pământ.
Peste mări și peste țări,
Se adună pe cărări,
Lumea toată în alai
Pentru al nostru Întâi de Mai.
poezie de Maria Ranteș
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Sufletele încâlcite
printre nouri fire lungi de ploaie
rătăcind pe la hornurile de case
se ridică spre luna mereu galbenă
prea lacomă de povestiri horror
merg sau zboară prin salcâmii
înfloriți până la vară revin
în corpurile lăsate la încărcat acasă
unele se așează-n noroi și sporovăiesc
cu vântul care le strecoară fake-uri
despre libertatea din alt univers
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dreptul la fericire
Dreptul la fericire
se cumpără cu lacrimi
Libertatea vine din partea Domnului
împilarea vine din partea oamenilor;
Odată cu muniția,
soldaților li se înmânează
și ordinul de a ucide;
Cine nu caută pacea
în toate drumurile vieții lui,
nu va avea parte de ea;
Lupta cu monstrul,
cu monstrul din sine,
durează toată viața.
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Filozofia morții
Eu nu voi zice Morții c-o voce nențeleaptă
"Din mersul tău o clipă mai stai și mă așteaptă!"
Să-mi dau a mea suflare, oricând, sunt pregătit!
În ea e libertatea, și-n viață, e robia...
Cu brațele deschise ne-așteaptă Vecinicia...
Reintri iar în sânul din care ai ieșit!
Ea nu e-ngrozitoare cum unii vor să fie;
Privirea sa e lină ca bolta albăstrie.
În ea se oglindește întregul Nenceput!
Pe granița lumească e-o poartă triumfală,
Și flacăra din preajma-i de patime ne spală,
Iar sufletele noastre le curăță de lut!
(...)
poezie clasică de Alexandru Macedonski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!