Poezii despre georgescu matei, pagina 8
La Masa Tăcerii
M-a-îndemnat inima
Să deschid
Poarta Sărutului in timp ce
În vârful Coloanei Fără Sfârșit
Cânta un tril de
Pasăre Măiastră!
În jurul meu se lăsă o liniște adâncă
Asemeni Cumințeniei Pământului.
Pe unul din scăunele,
Cu privirea-i de copil,
Cu fruntea-i plină de sudoare,
S-a așezat să-și tragă un pic
Răsuflarea.
O domnișoară, Pogany,
I-a șters fruntea și i-a mângâiat-o!
Să ne trăiești, Brâncuși!
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Astăzi, de moș Nicolae,
Sigur n-am să-ți dau bătaie.
Eu te "bat" în felul meu,
Iubindu-te, tot mereu.
catren de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adevăr sau rațiune
Gândul meu se îndreaptă către tine,
Poate și al tău spre mine.
Să mă crezi cu inima ta bună
Că ce-ți spun nu e minciună.
Acum eu sunt vulcan nestins
A cărei lavă întruna clocotește.
O nesiguranță m-a cuprins
Iar inima mereu zvâcnește.
Fii și tu o candelă aprinsă
Să-mi lumineze zbuciumata cale.
Fii bună și înțelegătoare
Deschide-mi poarta la intrare!
poezie de Dumitru Matei din Gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorință de iarnă
Mă-ntreabă iarna de ce-s trist,
De ce mă pierd în rele gânduri,
Să fiu mai vesel, optimist,
Îmi cere-n repetate rânduri.
Tristețea rece o să-mi treacă,
Ar vrea să mă înveselească,
Să-i spun ce trebuie să facă
Dorința să-mi îndeplinească:
-Să-mi fie stinsă supărarea,
Să-mi fie inima-mpăcată
Aș vrea să mai revăd ninsoarea
Zăpezilor de altădată.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Credincioșilor
"Voi sunteți copii" (Romani 8:14)
Credincioșii chiar și vii
Sunt ai Domnului copii
Au primit prin Sfânta vrere
Un Duh nou de înfiere.
"Voi sunteți sfinți" (Romani 1:7)
Cei chemați poate nu știți
Voi Îi sunteți preaiubiți
Chemați, voi ca sfinți să fiți
Har și pace să primiți.
"Voi sunteți mlădițe" (Ioan 15:1)
Eu sunt Vița, vi s-a spus
Chiar de Domnul nost' Isus
Voi mlădițe-n roade pline
N-aveți roade? Nu e bine
[...] Citește tot
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul furnicii
Hărnicuța de furnică,
Gospodină, muncitoare,
Cât e ea de mărunțică
Duce sacul în spinare.
Cară-întreaga ziulică
Până la apus de soare
Hărnicuța de furnică,
Gospodină, muncitoare.
Face lucrul cu răbdare,
În cămară-i bunăstare,
De muncă nu-i este frică,
Pentru iarna viitoare
Are destulă mâncare
Hărnicuța de furnică.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La minus grade
La minus trei, gerul te întreabă,
La patru grade și mai mult
Când ajunge cinci înseamnă
Ești pe deplin amorțit.
Pui în picioare ciorapii groși
În mâini mănușile pufoase
Pe cap căciula bine o-ndeși
La noi, iernile-s geroase.
Bine ar fi din cer să cearnă
De azi o ultimă zăpadă
S-acopere grâul firav
Să împiedice gerul hulpav.
poezie de Dumitru Matei din Fereastra vieții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaie de martie
De dor primăvara se plânge,
Ar vrea să revină acasă,
Un înger cu aripa-n sânge
Îi mângâie rana rămasă.
Din nori de cenușă și pulberi
O ploaie măruntă și rece
Un ropot aduce în plângeri,
Amarul ar vrea să-i înece.
Din vremea ajunsă-n răscruce
Se scurge al frigului val
Iar martie rece se duce
Și moare-n decor hibernal.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lăcomie
Avarii vor bani și aur,
Alții vile și palate,
Ție ce-ți pasă, moarte,
Când le sfidezi pe toate!
Pe oameni îi cosești,
Palatele lor rămân,
Și'ntotdeauna ești
Stăpână peste stăpâni!
Nu ai deloc milă
Pentru omul neajutorat,
Care caută prin topogane
Câte ceva de mâncat.
Harpagonii țin tandemul
Cu înșelătorii și strâng;
Toți poartă cu ei consemnul
Zgârceniei, numai atât!
poezie de Dumitru Matei din Clepsidra vieții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Liniștea câmpiei
E liniște și pace în câmpie,
În lanuri se sfințește bunăstarea,
Macul aprinde-a candelei făclie,
Grâul primește binecuvântarea.
Se săvârșește slujba de-împlinire,
De plămădire a bobului plăpând,
Se duce-n patru zări bunăvestire,
Urcată-n ceruri de-al ciocârliei cânt.
Greierii spun în cor o rugăciune,
O prepeliță-își cheamă puișorii,
Spice în vânt, în semn de plecăciune,
Mulțumesc soarelui ce-alungă norii.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!