forta de frecare

Case vechi

Scările lor
nu mai au forţa de odinioară
geamurile ferestrelor
se tulbură ca ochiul omului vârstnic
pereţii aud tot mai rău
diavolii ce aprindeau focul în sobe
mor de plictiseală
în casele vechi
adesea o tuse se-aude
tuşesc covoarele pline de praf
casele vechi - niciodată
n-au pus piciorul dincolo de prag
stau aici
locuite de sus până jos
şi nu mai cred în nimic.

poezie clasică de Tadeusz Sliwiak din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

chiar acum
când planeta se prăvale
iar lumea a devenit o pastă
neîndeajuns de malaxată
când idiocraţia este tot mai evidentă
avem nevoie
de un singur gest care
să fie piatră de început noii ere -
un surâs spontan şi sincer

tu poţi?

dacă nu ai forţa altui început
apleacă spinarea ta pavaj
pentru tălpi temerare
fie şi dacă nici n-ar avea nevoie

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce extremista Şoşoacă Iovanovici a încercat fără succes să intre cu forţa la Ministerul Sănătăţii şi la Ministerul de Interne, ea, ciracii ei şi tembeliziunea rRomania TV au recurs la diversiunea cu pretinsul accident mortal de la Spitalul Pantelimon

Un bolnav a tras un pârţ,
Iar Şoşoaca fuga, scârţ!
Cum s-a spart doar un neon,
Şi-a dat drumul la trombon:
A ţipat şi-a delirat,
Şi în stambă iar s-a dat.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (31 ianuarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă târzie

Dă-mi, Doamne, forţa
să nu mai scapăt
spre-a-Ţi duce torţa
până la capăt.

Pune în mine
acea putere
ce să-nsenine
orice durere.

Nu vreau să sufăr
printre scadenţe,
să strâng în cufăr
molii şi zdrenţe,

Când sunt în stare
ca vise frânte
să-nvăţ să zboare,
şi să se-avânte.

[...] Citeşte tot

rugăciune de Anatol Covali
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aspiraţie

Vreau forţa firului de iarbă ce străpunge pământul
Sau a furnicii care duce peste puterea ei
Vreau optimismul soarelui care răsare zilnic
Temeritatea stâncii în faţa-atâtor valuri
Ca vulturul să mă înalţ deasupra piscului semeţ
Şi ca balena să străbat oceane infinite
Neînfricat ca leul, să domnesc peste jungle
......................................................
Aşa mărunt sunt, Doamne, aşa neputincios
Mă visez leu şi nu contez nici cât o furnică...

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu pot aduce nici o dovadă

sunt un martor incredibil
numai bun de pus în cămaşa de forţă
un fel de îndrăgostit etern
de lumea îngerilor
un copil răsfăţat
gânguresc cu luna
mă hrănesc cu stele
din când în când
mă joc cu pletele timpului
desfrunzesc universul
adun flori din inimi
construiesc castele
din nisipul trăirii
mă dăruiesc oceanului
cu disperarea delfinului eşuat

sunt înecatul acestei lumi

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi fac dreptate...

Am să-ţi fac dreptate, da,
Ştii bine!
Dar dreptatea mea
Nu va veni prin tine...
Tu renunţă la vicii şi la păcate,
Iubeşte-ţi aproapele
Şi mergi mai departe!
Nu înceta să îţi aminteşti de mine!
Voi fi lângă tine...
În întunericul cel din afara sufletului meu,
Iubirea ta îmi va da curajul
Şi forţa de a-mi împlini misiunea.
Tu nu ignora nici lumin, nici lumea!

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înghit cu noduri minciuna

nu mai sunt întrebări
nici răspunsuri
doar neconcordanţe evidente

lumea nu înţelege situaţia
şchioapă
trec prin ea linii de forţă
văzute de mulţi
care nu spun nimic
şi aşteaptă
înghit cu noduri minciuna
dar se feresc să recunoască unde-i adevărul

nu se mai caută durerea suferinţei
se merge direct la suflet
care înghite amintiri
dar nu şterge uitarea.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Agonie

oamenii ăştia subetajaţi plimbându-se
în cămaşă de forţă... într-o lesă
prin faţa ferestrelor prăbuşite
dintr-o inimă

cu amintiri parţiale şi spasme
bâiguie prin albul tristeţilor de magnoliu

această rămânere în tăcere ca-ntr-un surghiun
din care numai iubirea te scoate

ei pun un fel de afişe
automat îşi conectează
golul tâmplelor
la surzenia mută
a cuvântului

nu îndrăznesc
să aprindă lumina
nici s-o stingă

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Luminiţa Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu-ţi cer

Nimic nu-ţi cer
ştiu că nu mă laşi să aştept
fiecare cuvânt, fiecare vorbă şoptită
e un capac pus pe oala-n fierbere
şi fierbe repede.

În pregătirea de sărbătoare
surâsul tău capătă viaţă,
e o intrare în subiect
cu forţa atingerii vibraţiei solemne.

Fiecare gest
vine cu nuanţe de culoare
pentru care mă tem,
nu de nevinovatele deprinderi,
ci de vinovatele roluri
pe care nu le pot juca
pe nicio scenă
adevărată.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!