Poezii despre fata morgana, pagina 8
* * *
fata asta nu va trăi
are părul sârmos
ca o clupsă de vulpi
și fața prea albă
ochii prea mari
adânciți în calota polară
dar nu e fața ei
zise tata lu tata
mestecând sub mustăți
o hilară iluzie
el îi zicea tutun de carpați
din ăl mai bun
tata fuma mărășești
și pierea în ochii mei de copil
cu cer cu tot și arme
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Catrenele fetei frumoase
I
Deoarece soarele nu poate să apună
făr' de a-și întoarce privirea după fecioarele
cetății, mă-ntreb:
de ce-aș fi altfel decât soarele?
II
O fată frumoasă e
O fereastră deschisă spre paradis.
Mai verosimil decât adevărul
e câteodată un vis.
III
O fată frumoasă e
lutul ce-și umple tiparele,
desăvârșindu-se pe-o treaptă
unde poveștile așteaptă.
IV
Ce umbră curată
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Catrenele fetei frumoase
I
Deoarece soarele nu poate să apună
făr de a-și întoarce privirea după fecioarele
cetătii, mă-ntreb:
de ce-aș fi altfel decât soarele?
II
O fată frumoasă e
O fereastră deschisă spre paradis.
Mai verosimil decât adevărul
e câteodată un vis.
III
O fată frumoasă e
lutul ce-și umple tiparele,
deșăvârsindu-se pe-o treaptă
unde poveștile așteaptă.
IV
Ce umbră curată
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bogați, săraci, egali în fața morții,
Sub coasa ei cădem, ca vechi datornici.
Ăsta-i tributul nostru-n fața sorții,
Dar să-l plătim, nicicând nu suntem dornici.
catren de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spălarea la față
Aplecat deasupra undelor râului de mercur,
monstrul cu față umană
își spală mâinile, picioarele
și celelalte organe genitale.
poezie de Victor Martin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire-n fața apei
Sub o frunză nemișcată
Fără valuri într -un lac
Viața -i era fermecată
Aștepta tăcut un leac
Într -o zi zâna cea rea
Fără trup și fără suflet Pocnete dintr-o curea
Blestema un suflet
El e prințul fermecat
S-ascunde de vrăjitoare
El iubea lumea curat
Îndrăgostit de o floare
Nu a vrut să se supună
N -avrut să -i fie bărbat
În broscoi l-a transformat
Până apare -o fata bună
Lacrimi curate a vărsat
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apa voalată
Suntem în fața unui zid masiv. O fată trece și se oprește să-și încheie pantoful. E deajuns micul ei gest, e deajuns ca, plecându-se, părul să-i atingă obrazul pentru ca din zid să izbucnească o vână groasă de apă. Nicidecum surprinsă, fata se expune șuvoiului.
Rochia udă i se lipește de corp dându-ne impresia fascinantă a celei mai pure nudități, iar zidul se deschide lent, ca un portal, spre o câmpie imensă și goală.
poezie clasică de Dolfi Trost din Diamantul conduce mâinile (1940)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Față în față cu nimeni
îmi privesc propria înstrăinare
într-o oglindă măritoare,
parcă aș fi un prieten bun pierdut în copilărie,
alteori un dușman,
mă tracasează în interiorul pânzei mele
de păianjen
zgomotul unei societăți conflictuale
aflate în ruină,
într-un perpetuu delirium tremens,
semenii se grăbesc undeva
spre o ratare existențială
implacabilă,
generațiile se izolează
de ele însele într-un
labirint de tăceri,
mirajul vieții glisează spre trecut,
inutilitatea capătă sensuri bizare,
vorbesc tot mai des
[...] Citește tot
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Idilă
Un băiat slăbuț și mic
Și o fată și mai mică
Se-ntâlniră, cum să zic?
Se-ntâlniră pe-o cărare
Parcă-așa, din întâmplare.
El, cu mâinile la spate,
Ea, sub șorțul cu buline.
Se opresc. El tactul bate
Cu piciorul în țărână
Și o ia timid de mână.
Se apleacă. Rupe-o floare
Și i-o dă cu-n zâmbet sec
Și îi dă și-o sărutare
Pe pistruii de pe-obraz,
Apoi fuge către iaz.
Șade fata înlemnită
(Astăzi a-mplinit cinci ani)
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Vicol
Adăugat de Gheorghe Vicol
Comentează! | Votează! | Copiază!
În fața sorții
În fața sorții... să stai dreaptă,
Să nu te-nchini la întâmplare
Și vei urca treaptă cu treaptă
Pe scara vieții... către soare.
Nu te-apleca, nu te supune,
Din lacrimă să nu faci râu,
Tu ai ca trandafirul, nume
Și ești ca macul roșu-n grâu.
În fața sorții... să fii tare,
Nu poți să plângi un păcătos,
Durerea cât ar fi de mare
Tu, umărul, să nu-l pui jos.
Păstrează câteva cuvinte,
La rău nu te-nchina nicicând,
Ferește-te de cel ce minte
Și-n veci... păstrează-mă în gând.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!