Poezii despre enigma, pagina 8
Doruri uscate
Tu știi că între noi trăiește enigma,
Când ochii ți-i pleci, gândind că nu-i bine?
Ne-ntoarcem grăbiți, gonim paradigma
La alte năluci din umbre străine.
Tu știi că în taină se-nconvoaie și gem
Corvoada de patimi flămânde și rupte,
Iar toamna-ntre noi frunzărește blestem
Când doare sudoarea-n cuvinte pierdute?
Tu știi că arama-i din ruinele verii
Și pașii-i călește prin soare cu muchii,
Când seceta tâmpă ne scutură merii,
Iar basmul tău uită de corole și rochii?
Tu știi că foșnesc dureri vinovate
Și-n aur se-ascund doar doruri uscate?!!!
sonet de Aurel Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Puneți-mi funingine în gură
De acuma cărțile s-au scris
Prințul a aprins o lumânare
Ca să-și ardă primul manuscris
Dincolo de frigul din incinte
Știu să moară stelele frumos
Niște izgoniți din galaxie
Merg pe cer cu capetele-n jos
Peste-aceste resturi de armada
Plouă de un veac torențial
Se usucă-n camera cu stampe
Mâna cu inele-a unui cal
Fumurile lumii s-au răcit
Tu enigma cărților dezleag-o
Calcă marea Prințul Fericit
Prin indepingibilis imago
[...] Citește tot
poezie de Octavian Soviany
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de primul sărut (sonet)
DOR DE PRIMUL SARUT
(sonet de restriște)
Îmi caut primul sărut prin amintiri,
Când mi se face dor de o iubire,
Ce-a fost a sufletelor contopire
Și-i prizonier în tainice trăiri.
A fost doar o inocentă jertfire
De sentimente, ce pluteau în roiri
La matca vieții, dar fără pătimiri
Și năzuința de însuflețire.
Ecoul sărutului mai răsună
Pe portativul inimii stinghere,
Când sufletul pribeag îi cântă-n strună.
Se cuibărește în pustii ungere
Și în tolba regretelor adună
Enigma sorții scrisă în mistere.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu din Sonete dedicate (6 iulie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce e iubirea? (Cheia e la tine!)
Ce e iubirea?
Chiar, cine știe?
O simți cum te prinde
O simți cum te-nvie
Un gând care naște
O privire furată
Și ochii ce chiamă
Iubire ți-arată
Dorința te poartă
Pe culmi de plăcere
Fantasme se nasc
Și cresc în tăcere
Te-nvaluie toate
Și trupul se-ncinge
Privirea ce arde
Dorind te atinge
[...] Citește tot
poezie de Evelina Dobre (mai 2001)
Adăugat de Evelina Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul contopirii
Și mi-ai redat speranța când am umblat prin tine
Ca o himeră stearpă în trandafiri de sânge -
Cuprinsă de-o enigmă ce nu îi aparține,
A plâns, odinioară, cum alta n-o mai plânge.
Și ți-am redat dorința când ai ținut pe buze
Un mădular de astru. Trecând Calea Lactee,
Te-ai desfătat cu raza ce-mi curge din havuze
Și ai lăsat sclipirea pe-o urmă de scânteie.
Și ne-am redat plăcerea fără de care-n viață
Am fi rămas doar setea unui izvor uscat,
Dar printre noi, iubito, lumina se dezgheață
De sufletele-ncinse ce-n piepturi mai răzbat.
Vor răsări, alături, și soarele, și luna,
Să mă admire-n pace cum te-nstelez întruna.
sonet de Ionuț Popa (6 ianuarie 2009)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
În serenitate
În serenitate, șoimii ochi clipesc,
Dănțuind serafic valsul marii liniști,
Alungând tumultul, patimi risipesc,
Îngropând, viclean, valuri de neliniști.
Sting nevroze oarbe-n fum de tămâiar,
Dezlegând enigma păcii violate,
Ascuțind năuce săbii de amnar,
Isprăvind păcatul clipei condamnate.
În beția nopții calmul îl sădesc,
Adormind, vremelnic, pudice tăceri,
Cearcăne virgine tihna o iuțesc,
Amețind caimacul surdelor plăceri.
Pleoapele cad pradă calmului ceresc
Și-al nevătămării sacrei neclintiri,
De privirea cade, pașii se căiesc,
Respirând urgia tainicei zidiri.
poezie de Sibiana Mirela Antoche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu drumuri de iarbă crudă
O enigmă pe fața acestor zile
surâsul privirii mirat,
c-un joc de culori și umbre
încearcă să treacă prin ele
ploi de lumină.
Azi,
fluturii-n zbor de pe iile fetelor
mi-au lipit genele cu polen,
păsări de pradă au pus întuneric în ferestre,
eu caut prin vorbe nespuse,
să leg cuvintele de umerii dimineții,
o lumina de aripa îngerilor
răsăritul.
Peste câteva ceasuri
în praful de vitraliu pe fața oglinzii,
mă plimb grăbit către toamnă
într-o cabrioletă de aur
unde așteaptă caii vântului
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Asteptandu-te
in gradina cu trandafiri
m-am asezat pe o bancuta
cu emotii mari in suflet
asteptandu-mi a mea draguta
cu ochi blanzi ce radiaza
lumina-n ochii mei,
cu umarul tau gol,
frumoasa vei fi mereu
esti suava ca -so floare
si micuta ca s-o roua
te voi astepta iubito
daca ninge daca ploua
sa te intind ncet, domol,
intre petale de trandafiri,
sa-ti sarut mana fina
sa fim enigma unei mari iubiri
[...] Citește tot
poezie de Boros Otto
Adăugat de Boros Otto
Comentează! | Votează! | Copiază!
Celei vinovate de existență
Tu află ca îmi ești mireasmă
Și m-i ești enigmă câteodat'
Chiar de ma simt însingurat
Simt bănuiala ta în preajmă
Tu află dorurile toate
Curgând asemenea plăcerii
Ești judecata incheierii
La cumpana dintre păcate
Tu află de acest moment
Născut din poezia vieții
Din închisorile tristeții,
Tu află ca ma simt absent
Tu află a lumei suparare
Trăită-n beciuri părăsite
De inimile neiubite
Și aruncate la-ntâmplare
[...] Citește tot
poezie de Emanuel Ciprian (aprilie 2018)
Adăugat de ciprian san
Comentează! | Votează! | Copiază!
Piatra Soarelui
Pământul sub el ascunde,
Fel de fel de piatră rară.
Una, după cum se-aude,
Este chiar piatra de moară.
Alta-i de granit, e mare.
Este piatra cea mai tare.
Una-i neagră, alta-i albă,
Se poartă-n formă de salbă.
Alta-i stâncă neclintită,
În ea crucea e cioplită.
Unele sunt scumpe perle,
Le poți purta ca mărgele.
O alta are grad înalt
Și se numește diamant.
Dar cea mai scumpă omului
Este Piatra Soarelui.
De mii de ani o căutăm
Și niciodată n-o aflăm.
Piatra Soarelui, cea rară,
Pentru noi e o comoară.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (2 iulie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!