Poezii despre dor de parinti, pagina 8
Părinții
cu fiecare literă a numelui tău
ivit din carnea lor
părinții ades te strigau
cuprinși de bucurii
si griji,
în cerul așteptării
pielea lor zbârcită tremura,
ridicole par acum stelele arzând în van
jocul memoriei pătrunde mai adânc
să scoată din tăcere amintirea
îți pronunțau numele
iar trupul lor se scălda în împlinirea
că le erai fiu și ei erau părinți.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă de copil
Doamne! Bunule părinte!
Ruga mea înalț spre tine,
TU!!!.. m-ajută să țin minte
Codul tainelor..... puține.
Și mă iartă de vreodată,
Voi greși.... făr-de păcat,
Clipa... binecuvântată
Dă-mi-o!!! dacă sunt curat.
Fă-mă! dacă poți stăpâne,
Bun, supus, drept și umil,
Să pot veșnic a rămâne,
Pentru-ai mei părinți, copil.
rugăciune pentru copii de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă pentru oameni
Nu-mi risipiți amintirile!
Se ascund sub tălpile voastre murdare,
Dar le limpezesc drumul
Plângând...
Nu-mi izgoniți lumina iubirii
De prunci și părinți,
De îngeri și sfinți!
Lăsați loc în inima voastră
Pentru ultima călătorie
Spre necunoscuta lumea a nestematelor!
Numai acolo stă ascunsă fericirea adevărată...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Părinți
Ce vremuri grele a ajuns,
Întreaga omenire
Nespus de grea e viața de nespus
C-o sfîntă amintire.
Și plîng copii la ferești
Privind în drum spre casă,
Și adormind fără povești,
Plîngînd ei stau la masă.
Li-e dor de mama de tăticu
Cei îndrumau mereu
Căci ambătrînit bunicu,
Bunici-i este rău.
Așa e la tot omul
Fră un ban în buzunar
El crede că cu banii,
El scapă de amar.
poezie de Cristina Podgornîi
Adăugat de Cristina Podgornîi
Comentează! | Votează! | Copiază!
La o școală primară (unde învățătoarea voia să știe dacă copiii, prin părinți, mai primesc o educație creștinească)
- Ghiță Tașcu,
Spune tare,
Ce face familia ta,
Înainte de culcare?
- Tatăl meu, mereu se roagă.
- Bravo, tată! Așa tată zic și eu.
Dară mama ta?
Nu se roagă și ea?
- Nu! Cască și nu vrea.
poezie satirică de Valeriu Ene
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din nou, noi
Bun, dar cu noi cum rămâne?
Ei au fost mari, tragici, sfinți...
Ei au mâncat pâine,
părinților noștri le-au fost părinți.
Dar noi, dar cu noi?...
Lor le-a fost frig, au pătimit,
au mers prin zăpadă, prin noroi,
au murit și s-au nemurit.
Noi trăim, cu noi cum rămâne?
S-a hotărât ceva? S-a hotărât?
Când anume și ce anume?
Suntem, dar ne este urât!
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bolnavi unanim
Și ce-ar fi dacă
Într-o zi blestemată
Ne-am îmbolnăvi cu toții
Deodată,
Și medici, și pacienți,
Și părinți, și copii?
Ce-ar fi, ce-ar fi,
Dacă, brusc,
Ne-am îmbolnăvi,
Dacă n-ar avea
Cine pe cine să mai trateze,
Cine cui să-i mai scoată
Bandaje și paranteze?
...
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am iubire și respect
Am iubire pentru tine,
am iubire pentru țară,
Pentru timpul care vine,
pentru blânda primăvară.
Am respect pentru bătrâni
și pentru copilul mic.
Pentru toți oamenii buni.
"bună ziua", la toți zic.
Pentru bunii mei părinți
zi și noapte mă închin,
La Dumnezeu și sfinți
să aline al lor chin.
poezie de Dumitru Delcă (martie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maraton
între start și pedeapsă
trăit-am prea mult
pe zgura ce o străbat
cu tălpile goale
între sărut și blestem de părinți
sunt spini de trandafiri pe care-i miros
cu aripile frânte
nici nu a fost
și nici va fi nimic ușor
pe lungul drum al lutului
începe o zi
alt start impus
de altă fugă
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zborul veșniciei
Umbra veșniciei zboară nepăsătoare
Pe creanga cerului de cireșe-amare,
Copiii ascut cuvinte de copaci îndrăgostiți,
Se urcă în ramuri și-i declară părinți.
Tu aduni fluturi în țepi de trandafiri,
Oglinda îți prinde părul cu amintiri,
Ciufulită cenușa dimineții doarme în prag,
Veșnicia soarbe zațul și zboară în larg.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!