Poezii despre cand doi se cearta al treilea, pagina 8
Al treilea Crăciun fără mama... - Gol de sine
Mamei mele, Cătălina
Timp spre-a exista? Nu are!
Timp să moară? Nici atât!
Se mișcă iute abundența alergării
de regăsit e-n tot ce s-a trecut...
Timp ce-ar fi al nu știu cui avut
timp care, iată, nu-i al său atât!
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru mama
Eu, mamă dragă, te iubesc
Uneori te necăjesc.
Greșelilor cer iertare;
Ești mamă bună, iubitoare
Nu știi, cearta ta mă doare
Iar promit că te ascult
Apoi... o iau de la-nceput.
acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Beția
"Beția nu este altceva decât o nebunie voluntară."
Seneca
Prima dată om când bea
Începe cu mintea sa
Dacă nu are stopat
În pahar s-a înecat.
Apoi bea în băutură
În paharul ce tremură
A femeii lacrimi vii
Și viața la lui copii.
Și în fond ce e beție
Drumul ce dă la prostie
Drumul ce o să te poarte
Către ceartă, către moarte
Drumul spre nenorocire
Spre necaz și păgubire
[...] Citește tot
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaia
De-ai ști, iubita mea, ce tare plouă,
și cum se ceartă norii-acolo, sus,
ai face, ca și mine, tot ce nouă
ne place: s-o privim. Nimic în plus!
Am sta, la adăpostul, casei noastre
și-am urmări cum stropii se iubesc,
în ropote și-mbrățișări măiastre,
cu florile ce par că le zâmbesc.
Mi-aș răsfăța privirile cu tine,
și te-aș apropia de pieptul meu
să-ți simt sărutul buzelor divine
și să ne pierdem într-un curcubeu.
Să știi, iubita mea, când plouă tare,
Eu am, în suflet, raza mea de soare.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamna mea
Doamna mea! te rog, mă iartă,
A vorbi... nu cred că pot,
Ochii tăi nebuni mă ceartă,
Roiesc fluturi... peste tot.
Două mere coapte, țipă,
De sub bluza... ca un crin
Când iubirea se-nfiripă
Cu un melc... mai cabotin.
Doamna mea! te rog, răspunde
Buzelor, ce-aprind păcatul
Peste coapsele rotunde,
Care țipă spre... înaltul.
Ușa!... fă-o să se-nchidă
Fără zgomot... fii complice,
Blândă, proaspătă, lucidă
Printre pulberi și alice.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Al treilea om
Nu suntem singuri niciodată
E o prezență, tot mereu
Poate o rudă decedată
Poate un înger, sau un zeu.
Dacă ne paște un pericol
Ne apără, ne dă un sfat
Cine contestă, e ridicol
Mai tuturor ni s-a-ntâmplat.
Un corp astral, din altă stare
E un om viu, și totuși nu-i
Apoi se stinge și dispare...
El nu se-arată orișicui
Ci doar acelora pe care
Domnul îi are-n planul Lui.
sonet de Corneliu Vadim Tudor (2 ianuarie 2015)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Viața mi s-a-închis de două ori înainte de sfârșit;
Și totuși rămâne de văzut
Dacă Viața Veșnică îmi va dezvălui
Al treilea eveniment, nepetrecut,
Dar atât de mare, de deosebit față de celelate două,
Încât mi-e cu neputință să-l imaginez, să-l discern.
Despărțirea este tot ce știm despre paradis
Și tot ce ne trebuie pentru infern.
poezie celebră de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Familist în vin s
De trei ani nu dau pe-acasă
Niciun ban, că nu mă lasă
Nici amanta mea focoasă,
Nici a cotnarilor grasă.
Lâng-o sticlă pântecoasă,
Cu mândruța mea frumoasă,
Uit că te-am lăsat borțoasă,
Pe trei drumuri vin acasă.
Unul vine de la vin,
Altul vine de la vie,
Iar pe ce-l de-al treilea vin
Vineri, să-ți vin de hac Ție.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (28 noiembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poate ai zâmbit...
poate ai zâmbit sau poate nu,
pe fața ta se vede, îngândurare,
din ochi mă fulgeri cu un gând,
aș vrea să îl citesc. Ce spune oare?
în brațe te-am umplut de flori,
nu-s pentru tine și mă doare,
dar știu că-mi mulțumești de mii de ori,
că zâmbet vor aduce și nu ți-e oarecare
aș vrea să pot mai mult să-nfăptuiesc,
și printre mult, privirea-mi arzătoare,
aș vrea cu faptele să-ți ocrotesc,
tot ce-ți lovește sufletul cu întristare
sunt simplu om și am putere,
atât cât Dumnezeu va vrea,
să-mi dăruiască fără eu a cere,
să pot să-ți luminez drumul ca stea
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ingenios
Și când va fi să mor,
voi, oameni dragi,
să știți că-s lângă voi.
În vântul ce-acum vă mângâie duios,
și-apoi vă ceartă nemilos.
În floarea inspirată nesățios,
în nopțile intunecate și reci, miraculos,
și-n cele înstelate, aventuros.
Mă veți simți,
în praful verii, insidios și vicios,
în fulgii ce vă sărută ochii, scandalos,
în verdele ierbii, capricios.
Mă veți găsi,
în dansul naturii, copilăros,
în urletul furtunii, primejdios
și-n liniștea dimineții, prea curios.
Am să rămân aproape.
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!