Cerb

Răsul

În blana-i năpârlită au năpădit scaieţii,
Alunecă prin ramuri bătrân şi mohorât.
Îşi omora el prada nu pentru hrana vieţii,
Ci numai pentru sânge-a omorât.

Un pui de cerb se-azvârle prin ierbile-n cascade
Şi se opreşte-o clipă, sfios, ca un surâs...
Cu coada şfichiuindu-şi pântecul supt, ce cade,
Îi sare-n ceafă ucigaşul rîs.

Se tulbură privirea de cer senin umplută,
Corniţele firave se poticnesc în lut.
Iar rîsu-şi scoate limba din gura-i desfăcută
Şi-i pare că e iarăşi ca-n trecut.

Şi sângele ce-n blana pufoasă se prelinge
Îl reîntinereşte o clipă, nefiresc.
Dar limba ostenită azi nu-l mai poate linge,
Şi vechii colţi, slăbiţi, îi clănţănesc...

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemă albă cu mama şi tata

Lama vibrândă a unui verde stilet,
Străpunge nervos şi năvalnic lumina,
Sângele alb se scurge, pe-o rază, încet,
Suspină şi plânge, amarnic, hermina...

Căţelul pământului, vai, latră la lună,
Izvoare de lapte clipocesc în albul eter,
Printre mestecenii albi, un cerb îmi adună,
Floarea Reginei Maria, din alb Lerui-Ler.

Îl văd pe Tata, febril, răsucind o ţigară,
Din tabachera-i strălucind în lumină,
Alături de el, ca o fantasmă solară,
E Mama, aievea, îndeajuns de senină.

Amândoi îmbrăcaţi în mantii bogate,
De-un alb delirant, îngeresc, de sulfină,
Vrăjit i-am spus Tatii: Salut, Majestate!,
Năuc, i-am spus Mamii: Servus, Regină!

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am nascut in Romania

M-am nascut in Romania
La buza Dunarii ce-mparte,
Sarut la oamenii frumosi
Cand intra-n ea, sa-si scalde
trupul.
M-am nascut stransa de lantul
Muntilor, cu capete descoperite,
Spre infinitul cerului ce tine,
Un Mantuitor, cu darurile lui frumoase.
M-am nascut pe un pamant
In care tot ce creste, este bun,
Cu radacinile muiate-n miere
Si-n dragostea lui Dumnezeu.
M-am nascut cu florile
nemuritoare
Ce stau pe ape si-n ferestre de
cristal razand,
Si am crescut pe dealul plin
cu salbe,
De struguri-tamaiosi, plangand

[...] Citeşte tot

poezie de Adelina Cojocaru (1 iulie 2016)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerbul cu stea în frunte

A fost odată, într-o pădure,
Un moş bătrân cu baba lui
Trăiau săraci ca vai-de-lume,
În adâncimea codrului

Moşul n-aştepta nimica
Şi numai moartea o dorea,
Dar baba ar fi vrut să aibă
Un suflet tânăr lângă ea

"Să fie un copil cuminte,
Un căţeluş sau un pisoi,
Că vreau s-aud şi eu cum suflă
O altă viaţă lângă noi."

Aşa ofta săraca babă,
Dar moşul nu mai vrea nimic:
"Ce-mi trebuie o grijă nouă?
Sunt pre bătrân şi prea calic."

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Militaru din Fabule
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice copil are un nume

Orice copil are un nume,
Orice copil are o zi,
Lumina lui aprinsă-n lume
De noapte ne-ar putea păzi.

Orice copil are o ţară,
Orice copil are părinţi,
Descoperind din vară-n vară
Alt joc al păsilor cuminţi.

Orice copil are o cale,
Orice copil are un gând,
Călătorind pe cer la vale
Şi printre spini din când în când.

Orice copil are un leagăn,
Orice copil crede-n poveşti,
Adăpostind o lume-ntreagă-n
Curaţii ochi copilăreşti.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Ţărnea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bonjour, Nicolle

Demult te-aştept la marginile gliei,
Ca s-ascultăm Cântarea României,
Să-ţi spun sublim, dar fără protocol,
Bonjour, ma vierge immaculée, ma gracieuse –
Nicolle.

Îndrăgostit până-n celula-mamă,
Te caut, trecând vamă după vamă,
Şi-am în stomac duium de fluturi – stol,
Je vous préfère juste sexy, ma petite princesse –
Nicolle.

Să lunecăm voios în altă lume,
Ca să reiterăm mai vechi cutume,
Şi crini de foc ne deie rotocol,
Je t'aime pour toujours ma bleu de reine –
Nicolle.

Destinul nostru – silex şi arcer –
Să ne înalţe visele la cer,

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, ce bogat am fost...

O, io, io...
Ce bogat am fost
în clasa a şaptea
primară!

Stătea în prima bancă.
Părul ca noaptea,
iar ochii de viezure -
iaz înserându-i pelinul.
Breton, uniformă albastră
ca floarea de in.

Era
cea mai frumoasă fată
din clasa a şaptea...

Odată
întorcându-se,
spre ultima bancă,
mi-a zâmbit,

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Ichim
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, upright judge

O, upright judge, cum poţi
Leoaica să o mulgi?
Din carnea făptaşului rupe
O uncie grea şi fugi.
Cernită e inima care
Nu cunoaşte răsfăţ,
Rudolph, fii vesel, flecare,
Nu te baza pe un băţ.
Nu merg cu voi eu în raiul
Mult prea pestriţ colorat,
Îmi place pădurea, Waldaiul
şi un cerb licenţiat.
Friend, Romans, o, countrymen,
Brutus e omul cinstit,
Îi lipseşte un lumen
şi ochelari de citit.
Discursul despre iubire
Începe la ora cinci,
Eram noi trei Kavalieren,
Tu aveai doar un inci,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căluşeii

Cu-acoperiş şi umbra-i se-nvârteşte
un mic răstimp, uşor, întreaga ceată
de cai pestriţi din ţara cufundată,
ce şovăie-ndelung pân-asfinţeşte.
Da, la trăsură câte unu-i înhămat,
dar toţi privesc în faţă vitejeşte;
un leu cumplit şi roşu-i însoţeşte.
Şi alb, din când în când, un elefant.

Şi-un cerb, ca-n codru-aidoma se-arată,
atât că are şa, iar sus, călare,
o fată vânătă şi mică e-ncopciată.

Şi trece alb, pe leu călare, un băiat,
se ţine strâns, cu pumnul mic, înfierbântat,
În timp ce leul limbă, colţi, arată.

Şi alb, din când in când, un elefant.

[...] Citeşte tot

poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii noi, Partea întâi (Jardin du Luxembourg), traducere de Maria Banuş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar când te aud

Coborâta din cer cu aripi un cerb
Dintre războiului norilor, acerb
Cu coarne fulger şi galop tunet
Atras de al meu câmp de piept în urlet

Să pască iarba bătăilor uscată
Cu boncăluit privirii de curcubeu
Să aprindă senin foc de Prometeu
In desertul de iască împietrită

Cu albastrul zâmbet de ambru
Clocotindu-mi sângele în cidru
Cu cerbul ce te aducea pe tine
Cu fante de şoapte calde, senine

Să moi ierburile de cuie-n pieptul meu
Doar strângându-te tare în braţe
Le-ai infipt tăcută, tandră în trupul tău
Din fulgerele inimii prea ascete

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!