Toate rezultatele despre +dragoste +sarut, pagina 8
Când plouă
geamul lăcrimează cu ploaie
te ating și număr secunde
mi-aduc aminte
că,
am pus mâna pe rotula genuchiului tău
că-am sărutat mai sus și-am am ars ca un jăratec
fiorul m-a electrocutat
talpa piciorului tău mă sprijiea, în străduință
și-am mușcat, cu sete, te vroiam cu totul
simțeam că mă doreai și mușchiul tău firav
s-a contractat
am alunecat usor spre cavitatea unde sunt tainele facerii tale
și-am simțit, că sărut inima lumii
și acum iarăși vreau
să mă agăț de un fir de păr, pentru ca să ajung
la umărul tău divin
gura-mi cerșește, încă o clipă de dragoste
să te simt că mă săruți, cu tine intrând în mine
te vreau
poezie de Viorel Muha (iunie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voi mă iubiți
E disonant și inestetic,
Ceapa și crapul în tigaie
Fac un imperiu, de mălai e,
caută chiștoace în tomberoane,
Iar Aleihap cântă Yorbane,
Socrate a pierdut pinaclul,
Înțeapă Ateh numai cu acul,
Cine scoate dinți de argint,
Foc și iar foc, strigă un Blind,
Dragoste vrea și ornitorincul,
omul are stil doar cu stângul,
boii soarelui cu sârg
Trag de un astru, vin fete la târg,
Scutură cetina, fără să văd,
Caut pacea și în prăpăd.
Fetele vin dinspre Corint,
Eu le sărut pe rând sau sărind,
Pace-n infern, pace în rai,
Doamne, de ce ne promiți ce nu ai?
Bătrân cerșetor, ai datorii,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aș bea dintr-o oală de lut
Mi-e sete de tine,
Te-aș bea dintr-o vadră,
Dintr-o oală de lut ars,
Cu dragoste,
Cu buzele arse,
Cu sete,
Mi-e sete de tine,
Mi-e dor de tine,
Să-mi curgi
Roșu ca sângele pe bărbie,
Pe trup,
Pe vise,
Să țin capul pe spate
Până îmi vezi stele în iriși,
Te-aș bea până la fund,
Cu patimă,
Cu poftă,
Ca un mort de sete
Într-o zi de post negru,
Te-aș bea ca un țăran însetat
[...] Citește tot
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu mai revin, iubito
Cu dragoste de viață
Revin la tine iară!
Pe ale mamei brațe
Surâde primăvara.
Renaște al meu cântul
Pe buze de scânteie
Și aerul cel proaspăt,
Podoaba vieții mele!
Coroane-și fac prezență
De clopoței sub raze,
A ta în tot ființă
Ne binecuvântează!
Iar prin ecouri multe
O gamă, rog, răsune:
Sărutu-ți mâna, scumpo,
Ca spicul de cuminte!
[...] Citește tot
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineața rigidă
dimineața rigidă se așază pe frunze,
sentimentele au brumă de toamnă,
melancoliile devin galbene.
resturile tardive de dragoste au rămas în poze,
ultimul sărut raționalizat se șterge din memorie.
singurul loc unde erai câteodată
e ocupat de frigul fluturând mov.
în spatele meu niște cuvinte străine
măsluiesc un parastas
pentru verdele uscat din frunzele pomilor singuri.
lipsesc păsările cu aripi întinse,
lipsește luna suită-n copac,
lipsește ochiul deschis în care să intri,
lipsește alergarea trecând peste sigilii.
lipsește adierea legănată a miresmelor de vară,
neclintirea însetată de a fi doar eu cu tine.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iar scriu de dor
Iubitule, se-ntoarce toamna noastră
Și-s tot sărut răsfrânt sub felinare
Plâng ploaia ce se deghiza măiastră
Cu revelații ude-n frântele oscioare.
Iar scriu de dor pe-apus cu nostalgii
Tresar adâncuri, simt mișcări caline,
Îmi cer desăvârșirea în nopțile târzii,
Când sufletu' mi-e-nveșmântat cu tine.
Te mint, mă mint, vreau asfințitul tău!
Port quintesență-n trup de muritoare
Să faci din dragoste un ultim empireu
Tu, ploaia mea-n, amurg de resemnare.
Mi se prelinge dumirirea-n pleoape ude
Am să salvez o toamnă pentru amândoi
Să fac un pat din frunze ruginii și flude
Să-ți retrăiesc sublimu-n viața de apoi.
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un sărut [Ae fond kiss]
Un sărut la despărțire;
Rămas bun, a mea iubire!
Vărs acum lacrimi amare,
Cu suspin îți dau valoare.
Soarta cine-o terfelește
Când o stea îl părăsește?
Eu, căci nu mai simt lumina;
Bezna-i neagră, bat-o vina.
Nu-mi blamez acest capriciu,
A mea Nancy e un viciu;
Mi-a plăcut la nebunie;
Voi iubi-o pe vecie.
Dacă n-aș fi îndrăgit-o,
Dacă nu aș fi iubit-o,
De n-am fi plecat departe
N-am fi două inimi moarte.
Rămas bun, tu cea frumoasă!
Rămas bun, fată duioasă!
[...] Citește tot
poezie de Robert Burns, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe umerii somnului
În mâinile tale am lagat iernile cu noduri,
erau rămase pe drumuri
și nu le-am lăsat să fugă dintre noi.
Nopțile și-au sculptat singure întunericul
în aerul rece,
stelele căzute în gânduri
așteaptă sosirea dimineții pe acoperișuri,
orașul încă doarme cu botul pe labe
fără să fie grăbit la activitate zilnică.
Îți privesc fața și părul răsfirat
pe umerii somnului,
m-am trezit prea devreme ca o fiară
care-și adulmecă prada de plăcere,
și mă iert pentru paza care o fac
cu dorința de dragoste.
Te-am îndrăgit prea mult
încât mă oblig să nu te tulbur,
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păream inocenți
Foșneam amândoi precum pomul sărut,
Cu buzele, frunze timide,
Prea umede parcă în vântul tăcut,
Ce suflă și-n brațe cuprinde
Păream inocenți, neatinși de nimic,
Doar tremur, dorință intensă,
Un pic rușinați... dar obraznici un pic,
Și-o dragoste mare, imensă
Să nu mă întrebi nici de ce și nici cum,
A fost de ajuns o privire,
A fost un atunci ce a dus la acum,
O mare, nespusă, iubire
Și chiar dacă pare că mult a trecut,
Atingerea noastră mai știe,
Aminte aduce de tot ce-am avut
Și parcă din nou ne îmbie
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chemarea ta
Dorința depărtării se așterne-n prag de seară,
Ne căutăm în doruri și suntem negăsiți,
Te chem și azi a nu știu câta oară
Și tot aștept să fim îndrăgostiți...
Tu zugrăvește-mi chipul, cioplește-mi azi statuie
Cât sunt o Afrodită cu mersul mlădios,
Fă rugăciuni la sfinți, păstrând iubirea vie,
Nu vreau pe amintiri să fie praful gros.
Acoperă-mi tu noaptea cu dragoste curată,
Iubește-mă în taină, trimite-mi mângâieri,
Dezmiardă-mă din umbră, când clipa-mi e furată,
Îmbracă-mă-n sărut, dezbracă-mă-n tăceri.
Reiventează forme cu fantezii nebune,
Pătrunde-n emisfera de sâmbure durut,
Topește-mi dezmierdarea, botează-mă, dă-mi nume,
Învață-mă iubirea... fii tu un început...
poezie de Marian Bărăscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!