Poezii despre din prea mult sau prea putin, pagina 8
Cotitură
Drumul de la simțire adâncă la măreție trece prin jertfă. Kassner
Îndelung birui, contemplând.
Stele căzură-n genunchi
sub luptătoare privire.
Sau contempla în genunchi,
și-a stăruinței mireasmă
vreun zeu obosea,
încât lui îi zâmbea dormind.
Turnuri, astfel le privea,
încât se speriau:
și iar le clădea, brusc, înalte, într-unui.
Dar de câte ori peisajul,
împovărat prea tare de zi
nu odihnea, seara,-n tăcuta lui contemplare.
Animale-alinate intrară,
păscând, în privirea-i deschisă,
și leii captivi se uitară
[...] Citește tot
poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii (1906-1926), Desăvârșite, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre inimă
- poezii despre iubire
- poezii despre înălțime
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre sfaturi
- poezii despre seară
- poezii despre păsări
- poezii despre perseverență
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Prea devreme pentru sfârșit, inexistență
... deci se-nmulțește zilnic infinitate,
nu mai e niciun final
când deja sunt două sute de mii, de mii de miliarde de stele adunate,
din o sută de mii, de mii de miliarde de galaxii
-dublul tuturor boabelor de nisip de pe Terra-
și nu mă mai pot strânge cerc! Sunt din nou iar imaterial;
nimic din despre mine nu mai știu, eu cel ce stau pe sfera
de la malul... unei mări. Te-aștept să vii,
întins pe șapte cu douăzecișișapte de zerouri de miliarde de sori
din plaja timpului, cu ochi de marinar de pe galera
tuturor alor mei, foști matrozi silitori,
sfărâmați, dispersați în oceanul oaselor de coral...
fără să-mi amintesc, nici cel puțin frugal
de cineva sau dacă rugi au fost să ies din ou
în lipsa altuia, oricui, să fiu erou
mult, mult mai târziu,
să știu ce-nseamn-a fi când iară o să fiu...
și nu am nici-o stație de praf sau gaz
din toți ce-au fost și nu mai sunt de mult;
mulți otrăviți cu Separanda și Venera...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (13 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre sfârșit, poezii despre spațiu și timp, poezii despre vânt, poezii despre trandafiri, poezii despre roz, poezii despre plajă sau poezii despre ocean
Greșind în compania altora
Motto: "Dacă am greșit, am greșit în companie cu Abraham Lincoln" Theodore Roosevelt
Dacă înșir rime oarbe sau care sună anacronic,
Dacă scriu amețit de-al drogului sirop
Și-astfel poezia respiră-aritmic, cacofonic,
Păcătuiesc, dar împreună cu-Alexander Pope.
Dacă gramatica mea o mai ia pe arătură,
Și limbii engleze i se mai rupe pe la tivuri câte-un fir,
Am un alibi care mă scuză cu-asupra de măsură:
Asta i se întâmpla și bardului din Avon, Shakespeare.
Când, nu rareori, la strugurele din sticlă
Poftesc, uitând ispitei să-i trag frâna,
Recunosc, cârtitori pizmăreți, că, la o adică,
Greșesc, dar oare-alături de Burns nu-mi dă mâna?!
Dacă din când în când oftez "Vei fi a mea! "
Pe nevasta altuia tânjind s-o văd fără jupon,
Amintiți-vă, a învins și pe-alții dragostea
[...] Citește tot
poezie de Franklin P. Adams, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre greșeli
- poezii despre gramatică
- poezii despre frânare
- poezii despre vorbire
- poezii despre viață
- poezii despre struguri
- poezii despre soție
- lecții de engleză
Ghetsimani
- Te rog îndepărtează, de poți, încă puțin
Paharul ăsta, Doamne, întins acum spre noi
Amară-i băutura și plină de venin
Și-n plus, mocnește-a ură și spumegă război.
De când îl știi, pământul nu s-a schimbat prea mult
Au mai căzut imperii, războaie au tot fost
Și-n toată-această zarvă, în tot acest tumult
Se-nhamă "omul liber" la jugul contra cost.
Din umbră păpușarii, scoțând în față "sfinți",
Ne spun că rău-i bine și binele e rău
Religiile se-nfruntă-narmate până-n dinți
Oameni ucid alți oameni, clamând numele tău.
Sub steagul toleranței, mărșăluind obscen
Perversitatea, cinic, vrea dreptul la firesc
Iar omenirea pare că pierde-un ultim tren
Spre o iluminare a tot ce-i sufletesc.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Dobrică
Adăugat de Băștinașul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre lumină, poezii despre dorințe, poezii despre schimbare, poezii despre război, poezii despre religie, poezii despre existență sau poezii despre creștinism
La petite étoile
credinței i-am pus o gură ironică-sceptică, din acel moment
păream un cazino dărâmat, nimeni nu mai credea în mine;
feței mele i-am pus o mină ocupată și neprietenoasă
iar lumea n-avea curajul să se-apropie, viața mea părând autostradă
iar cine s-ar opri să-mi vorbească ar crea ambuteiaje mortale;
pasiunii i-am pus ochi ostili și mândri, fortărețele unui aisberg,
de aceea femeile deveneau confuze prefăcându-se că nu mă văd
când treceau pe lângă mine sau când mă depășeau pe coridoare,
pe stradă, prin viață...
însă trucurile astea nu mergeau peste tot
pentru că steluța aia vicleană ca o vulpe,
cernută cu toate manevrele și hârșâiturile,
strălucea peste mine ciudat
și mă invita oarecum, chemătoare, s-o contactez.
la început, amabil, numai zâmbet, am poftit-o să mă lumineze
era însă mai neastâmpărată și mai greu de prins decât
un licurici din nopțile calde de vară,
așa că, pentru multă vreme, am rămas chiorându-mă la ea:
[...] Citește tot
poezie de Dorian Stoilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gură, poezii despre zâmbet, poezii despre vestimentație sau poezii despre bebeluși
A noua elegie
De ce oare când e dat răspasul existenței să-l petreci
în chipul unui laur, puțin mai întunecat
decât orice alt verde, cu vălurele
pe marginea fiecărei frunze (ca un surâs de zefir) : de ce
ești legat atunci să fii om,
să jinduiești după destin, ocolind destinul?...
O, nu, nu fiindcă fericirea există,
acest pripit câștig al unei grabnice pierderi.
Nu din curiozitate, nici spre deprinderea inimii
ce s-ar afla și în laur...
Ci fiindcă a fi aici e mult, și, pesemne,
tot ce-i aici are trebuință de noi, pieritorul acesta
ce-n chip ciudat ne este hărăzit. Nouă, celor mai pieritori.
O singură dată totul, numai o dată. O dată, nu mai mult.
Și noi, așijderea, o singură dată. Nicicând încă o dată. Da această
o singură dată să fi fost, chiar dacă numai o dată:
pământenește să fi fost,
nu pare cu putință s-o retrăiești din nou.
[...] Citește tot
poezie de Rainer Maria Rilke din Elegiile din Duino, traducere de Dan Constantinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre fericire, poezii despre întuneric, poezii despre îngeri sau poezii despre încredere
Oaie-pământul-capie-imanent-poem
- pentru emil barack obama & donald trump în vizită oficială -neoficială la houston terra miliardară ne mai gândim -
definiția genului epistolar nu există în logică
nici a pistolarului nu există
nici logica pistolarului nu există
& iată
sublimele fapte de arme ale marilor dregători
uneori de popoare
niciodată de ei înșiși
mă rog
poate și de ei înșiși
deși
eugen ionesco n-ar fi fost de acord
cu această abordare prea paideică a lumii
pauzăliniedepauză
o z
i
o zi în care & obama &trump au postat pe mobilul meu despre importantele inopinatelor vizite
[...] Citește tot
poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre genialitate, poezii despre versuri, poezii despre ore, poezii despre om și maimuță, poezii despre maimuțe, poezii despre logică, poezii despre fumat sau poezii despre filozofie
Primăvara sufletului II
Urlet în somn; prin aleile negre se prăbușește vântul,
Albastrul primăverii flutură prin ruptele ramuri,
Violete nopții rouă sting stelele din jur.
Adânc răsare râul, argintate vechile alei
Și ale orașului turnuri. O blândă beție
În plutinda barcă și în întunecatele strigăte ale mierlei
În a copiilor grădină. Deja țesutul violet.
Festiv curg apele. O ale luminișului umede umbre,
Animalul în trecere; înverzite, ramuri de flori
Ating cristalina frunte; străvezie legănătoare barcă.
Încet soarele sună în nori trandafirii pe deal.
Marea e tăcerea pădurii de brazi, serioasele umbre pe râu.
Puritate! Puritate! Unde sunt teribilele căi ale morții,
Groaznica tăcere a pietrei, stâncile nopții
Și neliniștitele umbre? Strălucitor abis de soare.
Soră, te-am găsit într-un singuratic luminiș
A pădurii de amiază și mare era animalului tăcere;
[...] Citește tot
poezie de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre imagine, poezii despre tăcere, poezii despre adevăr, poezii despre zăpadă, poezii despre realitate, poezii despre oraș, poezii despre nori sau poezii despre zoologie
Perseverența este șarmul meu
cu degete strivite dar sârguincioase totuși
în pofida atâtor încercări ratate
la care au contribuit inconștient
sub dictări ale unei entități
căreia nu-i port niciun fel de recunoștință
încerc să fac eforturi întru a urma
o atât de lipsită de relevanță și scop nobil direcție
încât mă mir și eu, se miră și mâinile mele
de această subită voință de adaptabilitate
această absurditate de a înțelege mocirla existențială
cochetezi cu metafizica, slabă și ingenuă ființă
râvnind să atingi sferele unei liniști
care nu se poate afla decât într-un univers vegetal
vălul comod și compact al ignoranței poate să dispară
însă efortul de a găsi un veșmânt colorat de sihastru
sub care să te ascunzi și să le acoperi pe toate odată cu tine
nu se știe dacă va merita osteneala
ignoranța e și neconștientizare
conștientizarea e urmată însă
de dorința de a ascunde prăpastiile năucitoare
[...] Citește tot
poezie de Ancuța Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre somn, poezii despre istorie sau poezii despre ignoranță
Prețul nesocotirii (Ioan 12,48)
(Întâmplarea s-a consumat în Ohio, SUA, sub guvernatorul George Nash, între anii 1900-l904. Numele personajelor și unele aspecte ale întâmplării sunt împrumutate.)
Se spune că domnul Popa, dintr-un oarecare sat,
Ar fi zis ceva-mpotriva, la organele de stat.
Cei cu legea îl luară și, în tribunal băgat,
I s-a dat sentința morții: să fie decapitat!
Însă nu-și făcea el grijuri, căci un neam de-al lui sus-pus,
Avea pile chiar la șeful statului cel mai de sus.
Și într-adevăr, acela a ajuns până la rege,
Singurul ce-avea putința o sentință să dezlege.
Regele, un om cu suflet, ascultă și-i zise: "Bine.
Scriu cum m-ai rugat decretul și-i va fi dus chiar de mine".
Iar a doua zi apare regele-mbrăcat normal
La-nchisoarea cu pricina. Mergând el pe culoar,
A ajuns lângă celula celui ce fu condamnat.
Însă ce să vezi, acesta, era foarte ocupat.
Regele-l chemă pe nume și ținând în mâini hârtia,
Îi spunea că îi aduce vestea bună, amnistia.
Condamnatul, aruncându-i o privire-n vânt fugară,
Și zărind îmbrăcămintea-i cea de rând așa normală,
[...] Citește tot
poezie de Valdi Herman
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre prezent, poezii despre poftă, poezii despre mândrie sau poezii despre monarhie