+ce +este +cartea

Prima carte

Părul pe când îmi albise,
Răscolit de un profund fior,
Iată-mă cu versuri scrise,
Mă cred şi eu un scriitor
Uitat sub vraf de manuscrise;
Las cartea asta tuturor.

Volumul de rondeluri este,
O formă fixă-n poezie,
La toate-apre o poveste,
Uneori e cam târzie...
Mă-nclin celui ce-l citeşte!

acrostih de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de ioanfriciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Temeţi-vă

O moarte din o mie de tăieturi
Este umblarea omului pe pământ.

Liberi suntem doar în pruncie,
Până când nişte părinţi ne învaţă
Cum este să iubeşti din frică:
"Temeţi-vă de Dumnezeu şi... daţi-I slavă!"

Citiţi şi răscitiţi cartea aceea neagră
Despre care spuneţi că
Este bine s-o aibă oricine în casă.

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul vine

ca o despărţire pe foaia albă
alături de sărutul pe care-l primesc
scriu detaşat neiubind nimic
temeinic este doar versul
fluturi fericiţi în zboruri
spre ceruri senine
literele seamănă dorinţă
şi dependenţă de văzduh
hrană să ne fie poezia
cartea perna de sub cap
cu umbre şi şoapte
ne-nvelim zi şi noapte
vechimea îl face mai rafinat

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul tu mi-l citeşti

Ca o floare de cais
Rodul dulce se formează
Se adună al meu vis
Sufletul el îl filtrează

Seara te-am întâlnit
Erai cartea cu poveşti
Visul mi- ai îndeplinit
Sufletul tu mi-l citeşti

O petală a căzut
Ca o rază de lumină
Singura ea a crezut
Într-o iubire deplină

E o magie divină
Între suflet şi un trup
Iubirea este regină
Magia nu pot s-o rup

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După moartea ei

Încerc să aflu învăţătura
pentru ziua cea de mâine. Ceva din Matei.
Care liturghier?
Nu am uitat Calea, ci, un pic,
calea către Cale. Copacii continuă să murmure
pace, pace, iar păsările
la margine de ape au prins mulţi
peşti mici şi sunt
mulţumite. Ele-şi deschid atât de lejer
aripile – şi zboară. Mai este încă
posibil.
Deschid cartea pe care strania, dificila, frumoasa biserică
mi-a dăruit-o. Pe Matei. Oriunde.

poezie de Mary Oliver din Sete, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele crud

Sunt singur şi nefericit ca moartea
Sunt singur şi nefericit ca vântul
Prieten bun îmi este numai cartea
La care scriu acum, apoi mormântul.

Da, vreau să mor, să fiu măcar o clipă
Cu vântul şi cu moartea la un loc
Să zbor spre cer şi să mă fac risipă
De dor la îngeri ce le-aş pune foc.

Sunt singur şi nefericit ca viaţa
Sunt singur şi nefericit ca focul
Mă-ntorc, după ce scriu, ca dimineaţa
Soarele crud. Aşa mi-a fost norocul.

poezie de Marius Robu din Carte de bucăţi (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anunţ umanitar

dispărut - rog anunţaţi-mă dacă îl vedeţi
.
sunt sosia lui şi m-am săturat să lansez în locul lui cartea "Nu te saturi" versiunea italiană... (ei! nu te saturi, ba te saturi... )
.
tipu' nu este înarmat decât cu un creion bont şi o traistă cu niscai cărţi...
nu muşcă, nu împunge, nu latră, nu are insecte intime sau boli contagioase... este periculos doar pentru el şi dispare aşa... ca un câine care trage să moară şi rupe lanţu'

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cartea-ţi luminează mintea

Copile,
Cartea care-ţi stă în faţă
nu-i un maldăr de hârtii.
Este cea care te-învaţă,
lucruri multe ca să ştii.

Luna-ţi luminează puntea
ca să vezi unde păşeşti,
Cartea-ţi luminează mintea,
te-ajută să nu greşeşti.

Precum luna luminează
nopţile în întuneric,
La fel cartea luminează
universul tău feeric.

Prin imagini şi cuvinte
cartea-ţi dă învăţăminte.
Şi,
Ca să străluceşti ca luna,

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citesc şi iert

Filele din cartea vieţii
Locul bun de meditat
File bune ale tinereţii
File care m-au marcat

Unde esti copilărie
Glas blând de copil
Tu floare de păpădie
Scrutată de un tril

Tânără tu ciocârlie
Când în lanuri alergai
Toată nu mai veselie
Glăsuind ne încântai

Da la jumătatea cărţi
Pică o frunză uscată
Inchide coperta cărţi
Fila este cea marcată

[...] Citeşte tot

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet îmbibat în nimicuri

Tu te-ai născut odată cu-a ta moarte
Eşti lebăda ce va cânta-n crepuscul
Tăcere-ţi este viaţa, drum minuscul,
Spre mâine amintirea să şi-o poarte.

E cartea existenţei tale-opuscul
Cu ale clipelor luciri de arte
E Dumnezeu aici enigmă foarte
Pe zare-n dimineţilor corpuscul.

La numărarea banilor de Punte
Suindu-ţi sângele pe eşafod
Ţi se deschide ochiul cel din frunte.

Minciuna e un demon ce-i apod
Când înger adevărul din grăunte
Se mai întinde leneş în izvod...

sonet de Ştefan Petrea
Adăugat de Grinch
Comentează! | Votează! | Copiază!