Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

+carmen +sylva

Toate rezultatele despre +carmen +sylva, pagina 8

Carmen Sylva

Dragostea creează lumea, datoria o guvernează.

aforism clasic de din Cugetări și impresii
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Povestile unei regine" de Carmen Sylva este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.54- 23.99 lei.
Carmen Sylva

Nu poți învăța pe ceilalți a-ți vorbi pe limba ta decât dacă le vorbești în limba lor.

aforism clasic de din Cugetări și impresii
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Carmen Sylva

Maimuța ‘n colivie

De fier aceste gratii, și-amurg și aer greu,
Și-atâția cască-gură de-avalma 'n jurul meu.

Râzând ei vreau să vadă mereu truditu-mi joc,
Cu bețe mă 'ntărâtă să nu stau la un loc.

"Cum seamănă cu omul! Și-urâtă e!" Și stau
Privind cum hărțuită din colț în colț eu dau.

Voi râdeți făr' de milă și lacomi de privit,
Pe când eu, biata, tremur cu suflet istovit.

Vai, veseli palmierii în minte când îi am
Și mândrele liane pe cari mă legănam

Sunt trist atunci de moarte, nu văd nimic, nu știu -
Voi râdeți și mai tare, strigând în râs: Musiu!

Și ca prin vis a voastră injurie-o aud.
O, de-aș mai fi vr'odată prin codrii mei din Sud!

[...] Citește tot

poezie clasică de din Balade și romanțe
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Carmen Sylva

Copacul

Caldul soare-al verii țese-acum ferice
Fire lungi prin aer, tort de-argint curat;
Bate-o dulce boare câmpu 'nrourat
Legănând prin lanuri aurul din spice.

Frunzele gătite ca de sărbători
Râd, pe spate vesel capul și-l arunc㠖
Un copac, el singur, gol de tot pe luncă
Stă 'ntratâta lume de cântări și flori.

N'are bucurie nici de vânt și ploae,
Nici de cânt de paseri, nici de cuib cu pui;
Din podoaba 'ntreagă a vieții lui
Nu-i rămase bietul nici măcar o foae.

Ce rușine, Doamne! Cât de bucuros
Tu te-ai duce, duce să te-ascunzi departe
Prin pustii cu neguri, printre stânci deșarte,
Ori să vie vântul să te-asvârlă jos.

[...] Citește tot

poezie de din Balade și romanțe
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Carmen Sylva

Nu există decât o plăcere: frumosul.

citat clasic din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Carmen Sylva

Cochetăria nu este totdeauna o ispită, ci apare uneori ca un scut.

aforism de din Cugetări și impresii
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Carmen Sylva

Oamenii de spirit pălesc în fața unui mare spirit, așa cum stelele pălesc lângă soare.

aforism de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Carmen Sylva
om (vezi și ființă umană)
Omul este o vioară. În clipa în care i se rupe ultima coardă, ajunge a fi o bucată de lemn.

definiție aforistică de din Cugetări și impresii
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Carmen Sylva

Geniul este ca o sămânță purtată de vânt, ce va să încolțească cine știe unde, fără grija țarinei care-l va hrăni.

aforism de din Cugetări și impresii
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Carmen Sylva

Cina cea de taină

Zise Crist: "O să mă vândă
Unul dintre voi!" Și-amară
I-a pătruns atunci durerea
Pe-ucenici, și-L întrebară:
Doamne, eu?

Și Ion nestrămutatul,
Vai, și Petru, plin de spaimă,
Și 'mprejur din nou cu toții
Tremurând pe rând îngaimă:
Doamne, eu?

Ce să zic atunci eu, biata,
Eu cu inima mea slab㠖
Când și cei tari în credință,
Când și însăși stânca 'ntreabă:
Doamne, eu?

poezie de din Cântece și sonete
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 8 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook