Poezii despre prin altele, educarea, pagina 79
Procuror.ro
Mă adresez cu cinste la onor,
Al dumnevoastră, eu-l subsemnat,
Ca-n înalta funcție, de prim și procuror,
Să constatați cât sunt de vătămat.
Mi s-a furat tot ce-am avut mai bun,
Prin muncă agonisite, bunuri toate,
Fără să știu că-i doar armă, un tun;
O șmecherie... trasă cu temeritate.
Știu și tunar, ce s-a destăinuit
-Beat de licorile ce-odată aveam-
Și din vecini, prieteni, ce-au zărit, privit
Și lumea nepăsândă de la geam!
Am fugit spre dreptate, s-o câștig
Și polițistul mi-a promis s-o am;
"Părtaș sensibil, el, ce din covrig
Trăiește amărât... E bine că reclam!".
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre viață
- poezii despre artilerie
- poezii despre vecini
- poezii despre sânge
- poezii despre suflet
- poezii despre reclamații
- poezii despre promisiuni
- poezii despre procurori
Trăiesc!
Sufletul meu,
un câmp de maci
înfloriți,
striviți de copitele cailor
ce mi-au trecut în galop
prin viață.
Le-au fost lăsate slobode frâiele
rănind și iar rănind petalele
prin cuvinte și fapte.
Iar el,
sufletul,
câmp însângerat la apusul soarelui,
ajuns altar de jertfă
și-a pierdut scânteierea.
Doar fumegă,
semn că ar fi ars
cândva
precum soarele.
Din când în când
luminat,
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (16 ianuarie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi poezii despre poezie, poezii despre cuvinte, poezii despre Soare, poezii despre versuri sau poezii despre rouă
Adun în mine...
Adun în mine ani cu hărnicie
din frunzele copacilor nemuritori,
să îi sădesc în vițele de vie
când toamna-n brume cade peste flori.
Nu mă opresc din mersul meu prin lume,
neobosit colind peste iubiri și dor,
mă folosesc de haruri fără nume
când trec grăbit și le culeg din zbor.
Popasuri lungi prin suflete rănite
mai fac și le alint lăsându-le în dar
licori curgând din marile ispite
păstrate-n amfore vrăjite de stejar.
Nu mă opresc prin casele blamate,
plătind amoruri false, date la oca,
nici nu adun cuvintele furate
strigate noapte-n cântecul de cucuvea.
Sunt doar un simplu trecător prin lume,
Trudind din greu ca să îmi fac un rost,
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din Cunoașterea de sine (2017)
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre viticultură
- poezii despre stejari
- poezii despre muzică
- poezii despre iubire
- poezii despre hărnicie
- poezii despre greutate
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Desculță prin iarbă
Vreau să fug desculță prin iarbă,
Să-mi găsesc locul meu curat
Și nu vreau nici o pată albă,
Pe covorul de iarbă plat.
Noaptea s-o savurăm în tăcere
Și cred că-n iarbă crește uitarea,
Cu o licoare pasională din alte ere,
Iar bujorii își schimbau culoarea.
poezie de Eugenia Calancea (6 mai 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre uitare, poezii despre tăcere, poezii despre noapte, poezii despre curățenie, poezii despre culori, poezii despre creștere, poezii despre bujori sau poezii despre alb
Un cuvânt - O ușă
Prin care îți vin în întâmpinare.
Prin care
îmi ieși în întâmpinare.
Deși suntem față în față
cu același adevăr
(ușa, cuvântul),
pentru mine, are un sens,
pentru tine, altul.
Eu îți anunț venirea mea.
Tu -
plecarea.
poezie de Doina Postolachi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre adevăr
Turist prin lumea largă
La nebunie-mi place să merg prin lumea largă,
Cum mânzului îi place pe câmpuri când aleargă.
Când vizitez castele, muzee, munți sau grote,
Eu rup, la o "plimbare", trei rânduri de ciubote;
Sper cá mulți ani-nainte, și fără de fasoane,
Să mă mai țină încă bătrânele-mi ciolane.
poezie de George Budoi din Turismul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (23 aprilie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre turism, poezii despre plimbare, poezii despre muzee, poezii despre munți, poezii despre castele sau poezii despre cai
Competiție
Cum trenul prin câmpie trece
Așa treci tu - chiar tu - prin viață
Uitând că ai mereu o haltă-n față
Iar trenul fuge, viața ți-o întrece.
Nu te opri, gonește fără milă
Câmpia ta se-ntinde hăt, departe...
Iar eu - chiar eu - te-oi imita în moarte
Ca-ntr-o absurdă, jalnică idilă.
poezie de Mihail Mataringa (23 noiembrie 1986)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trenuri, poezii despre moarte sau poezii despre absurd
Foame de fruct
Te voi mânca, întins pe jos prin iarbă,
Cu buzele flămânde atâta vrajbă
Am să adun într-un sărut cu mere
Și ai să-mi dai tot ce iubirea cere.
Te voi mânca, în taină, pe-ndelete
După ce vântul va-nota prin plete
Întinse stele curse peste trup
Din tine și din toamnă să mă-nfrupt.
poezie de Mihaela Gudană
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre toamnă, poezii despre sărut, poezii despre stele, poezii despre păr, poezii despre mâncare, poezii despre mere sau poezii despre fructe
Plopi
azi ma intalnesc cu tine
prin felurite jumatati de timp
un fel de crai nou intre noi se ascunde
si rasuna sub cornul clarului ce mangaie timpul nostru
azi ma intalnesc cu tine
sub plopii ce n-au uitat jocul nostru
nervos uneori
corida unor doi copii ce amestecau culorile sub o piele ce ne imbraca
stii sa ma ceri de dincolo de drum
stiu sa te caut pe scoarta albicioasa te-am mai sarutat in trecere
fara sa ma cuprinda vreo panica
fara ca versul frunzelor planse prin vant sa-ti mai alinte umerii
ceramica unei amintiri acoperite de praf
tu nu ai altceva de facut decat sa-mi cauti inima prin maruntaie?
poezie de Ilie Viorel Stanica
Adăugat de Raluca Dinu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent, poezii despre panică, poezii despre jocuri, poezii despre inimă sau poezii despre frunze
Natura
Natura o carte uriașă
Pictată de Creator cu gândul,
Și templu e, cu vii statui
Ce-i reprezintă felurite chipuri...
Tu ești al Domnului copil,
Cu suflet pur, și inima fierbinte,
Privindu-te, dumnezeirea mă pătrunde,
Și prin iubire-mi dă hrană, viață, nemurire...
În ochii tăi albaștri ca seninul
Zăresc Divinitatea care ne conferă
Doar prin iubire propria-i natură...
Și doar așa... descopăr ce e adânc în fire.
poezie de Floarea Carbune (22 noiembrie 1948)
Adăugat de Adina M. Neghirla
Comentează! | Votează! | Copiază!
Superba ideea:"Nihil sine deo"-nimic fara Dumnezeu este maxima dupa care autoarea se ghideaza in viata, iar acest fapt se reflecta [...] | Citește tot comentariul
Vezi mai multe poezii despre natură, poezii despre sculptură, poezii despre religie, poezii despre pictură, poezii despre ochi albaștri sau poezii despre ochi