ion ratiu

Catastrofă

Catastrofa ce a fost creată
În urma revoluţiei cibernetice
A distrus sistemul imunitar
Implantat în sufletele de ceară.
Au ars marginile zimţate ale suferinţei,
Dar odată cu acestea,
În mediul virtual
S-a deschis poarta criogenezei.
Terapie oncologică de grup...
Opriţi timpul! Opaiţul cunoaşterii
Face trandafirii să înflorească.
Vor îngheţa lumina
Iar fotonii vor fuziona
Spaţiul întunecat al durerii
Ani mai târziu.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ispită

Ispită de lumină,
De n-ai fii tu,
Întunericul nu s-ar ascunde
În sufletul meu.
Mă tem de tăcere, de spirite şi de umbre,
De cei care-n mine, inegal, scormonesc,
Căutând să tragă cortina
Peste stelele ce-mi luminează
Cărarea destinului.
"Învinge-ţi teama!"
Strigă plânsul din mine...
Ajutor v-am cerut...
V-aţi pierdut, ploi de petale!
În nisipul încins al deznădejdii,
Alerg cu tălpile goale,
Înfruntând un puhoi de primejdii.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă las robit

Mă las robit de linişte-n odaie
Şi mă cufund de voie în lectură
Aleg ţinuturi unde-şi petrecură
Conquistadorii vremea în războaie

Un ţârâit de greieri noaptea cură
Din tavane amintind a ploaie
Şi lucrurile împrejur se-nmoaie
După o neştiută partitură

Această investiţie aparte
Şi susurând duios ca o vioară
Recordurile lumii le doboară:
Doar să-ntinzi mâna şi să iei o carte
Şi-n schimbul tristelor firide,
O altă lume-atunci ţi se deschide

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constatare

Întunericul ascuns în lumină
Echivalează cu fericirea nefericirii,
Cu păcatul iertării şi cu păcatul iubirii...
Clădită de zeul neant,
Mă ascund în vreascuri ce ard
Tăcut, ca un gând...
Trupul - pământul flămând,
De zboruri şi vis,
De stele cuprins,
Înlănţuit de tăceri foşnitoare,
În lacrimi de mare...
Ce suntem noi?!
O uşă dintre două goluri,
Dintre naştere şi tăcere...
În bine sau în rău întrupaţi,
Alergăm spre niciunde,
Iluzii şi speranţe plăpânde...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pielea

Pielea este o pagină de mătasă
Peste care tălpile timpului
Aleargă liber, trecând prin tunelul de celule,
Abia respirând.
Sunt o amazoană în sufletul meu,
Un cal alergând liber spre plus infinit.
M-am legat de voi doar prin naşterea mea...
Suntem aceeaşi fiinţă divizată
De poemul-cuvânt,
În două universuri inseparabile.
Dar caut simetria judecând imperfecţiunea
După culoare şi formă.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La malul copacilor

La malul copacilor,
Păsări sângerii frânte din răsărit...
Inima plânge, dar luptă.
Steagul alb al dreptăţii
Aşteaptă să îşi vadă tăcerea
Înfigând suliţa secundeleor
În albia cerului.
Fluturăm imn de dreptate
Şi organizăm miting
Împotriva durerii.
Spernţele portă stindardul luminii...
Roua ne-a picurat în privire
Iubirea de semeni.
Veniţi! Oferim gratis
Din licoarea timpului scurs...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarnă

Iană – muguri de lumină,
Vânt şi ger, ţurţuri de sticlă,
Pături reci de muselină...
Drum de fumuri se ridică...

Iarnă – doamă de lumină,
Flori de gheaţă la fereastră,
Foc în sobă, dulce tihnă,
Sărbătorile acasă....

Şi icoana-mpodobită
Cu peşchir... şi vâsc. Ninsoare,
O poveste răsărită.
Plâns de rugi, îngenunchiare...

Ram de chihlimbar, cleştarul
Cupei unui cer de vise,
Moş Crăciun şi Noul, Anul,
Ce ne-aduce alte vise...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spleen

Totul mi se pare derizoriu
Nu mai tresare-n mine nici o fibră
Storc cămătarii aurul din libră
Mai mult decât guvernul provizoriu

Cumulează unii numai funcţii,
Alţii n-au după ce să-şi bea apa
Toată viaţa tragem clapa
Între prepoziţii şi conjuncţii

Ciorile-şi dau rendez-vous pe-un gard
Se poartă azi dezbaterea în plen
Sictirul cârâit într-un refren
Răsună ca un joc de biliard

poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O floare în dar

Întinde mâna, iubita mea,
primeşte floarea dăruită,
privirea ta pătrunzătoare
deschide inima cernită.

Eşti o zeiţă pătimaşă,
cu gânduri încă necitite,
adusă de un vânt sălbatic,
în peştera ascunsă-n munte.

Izvorul care-ţi oglindeşte
gingaşa ta făptură albă,
ca-ntr-o poveste fermecată
se schimbă-n floarea de nalbă.

Stelele se strâng pe cer,
luna pare cam mirată,
iar noaptea vine grăbită,
ziua pleacă supărată.

poezie de Ion Răduţ din Un pod peste timp
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet II

Inimă şi suflet, simţire-ngerească
Ca-a produs pământul ca să dovedească
Legătura care cu ceru-l uneşte!
Nevinovăţia când binevoieşte.

La oameni blândeţea-i să mărturisească,
Atunci se-mprumută faţa ta cerească.
Rază de misteruri ce blând străluceşte
În seninu-albastru ce-n ochii-ţi domneşte!

Poate fericirea mai dulce să fie
Şi decât fiinţa-ţi ce nădejdea-nvie?
Şi când înviază, lin, mângâitor,

Cât căutătura-ţi altceva mai are?
Tu, a omenirii ş-a sexului floare!
De ce nu petrece ş-în... loc gemător?

sonet de Ion Heliade Rădulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!