citate amuzante despre carti

Eternitate

Aud sunând pe caldarâm
cu paşi de lună ziua coborând
şi-n marea trecere răsună,
ziuă şi lună, ziuă şi lună.
Memorii scurte dorm în locuri nule
eternităţi în ziduri şi în nume
se-nalţă rar pe mapamond,
multe coboară-n veşnic somn.
Parada timpului se-ntinde,
ca un ţesut nedefinit
nu e direcţie să n-aibă
fractali nemărginiţi în infinit.
Cât veşnicia este clipa
când groaza bate a vieţii porţi,
îndoaie gândul infinitul
ca pe simbolul prins în cărţi.
Cu paşi mei am scris o vreme
povestea unui mic destin
ce s-a pierdut în uraganul
Istoriei în mers divin.

poezie de Tudor Iancu
Adăugat de Scobitoare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sticle goale

vorbesc cu nişte surzi
care sculptează cu frenezie
aripi de fluturi ornamentali
din fumul de marijuana
le miroase gura cucută
de babe la menopauză
toaleta s-a înfundat şi
apa nu mai curge în oraş
dragoste din cărţi şi vise
trăiesc într-un televizor cu lămpi
dedublaţi în frustrări sângerânde
amintiri mucegăite din sertare de fetiţe
copilării netrăite deplin de băieţei
moralişti lupeşti învinşi
căzuţi la examenul zilei
veşnic la viaţă candidaţi
au murit demult şi nu o ştiu
doar bântuie pe mare
stafii neîmplinite de marinari
sticle goale fără mesaje

[...] Citeşte tot

poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai de preţ comoară

Am dobândit în viaţă comori nenumărate,
Ştiinţă,-nţelepciune, cărţi multe ‒ minunate,
Talentul de a scrie şi multă fantezie,
Iubirea de aproape, credinţă pe vecie.

Am dobândit răbdare, puterea de-a ierta
Şi darul carităţii, pe cel de-a cugeta,
Cultură, titluri, faimă ‒ sau zi-i celebritate,
Dar una le întrece cu mult, cu mult pe toate.

Ea sufletu-mi înalţă la ceruri, printre stele,
Ea e comoara care dă sens vieţii mele,
Aceasta e şi fi-va iubita-mi soţioară,
Ea este pentru mine cea mai de preţ comoară.

poezie de George Budoi din Dicţionarul dragostei (23 ianuarie 1997)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asta se întâmplă ( extras din FUGAR )

Asta se întâmplă. Îl pui deoparte pentru un timp – şi din când în când
te uiţi prin dulap căutând altceva şi-ţi aminteşti, te gândeşti şi-ţi spui, curând.
Apoi devine ceva despre care ştii că-i acolo, în dulap, şi alte lucruri
se îngrămădesc în faţa şi deasupra lui, iar tu nu te mai gândeşti deloc la el.

Acel lucru a fost comoara ta cea mai scumpă. Nu te mai gândeşti la el.
O pierdere pe care cândva n-o credeai posibilă, iar acum a devenit ceva
despre care abia-ţi mai aminteşti.

Asta se întâmplă.

Puţini oameni, foarte puţini, au o comoară, iar dacă tu o ai, ţine-o lângă tine.
Nu trebuie să te laşi luat de val – comoara-ţi va fi luată.

poezie de Alice Munro, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu şi frunzele

Cazi frunză,
Calmează-mi dorul încercat
Să mă atingi uşor pe buză
Cu verdele din ram picat.

Din poza ta lovită-n geamuri
Să cazi apoi şi pe pământ
Din el te vei renaşte-n ramuri
Şi-mi vei cădea din nou în gând.
Să-mi dai pe gură tot amarul
Schimbării tale în culori
Voi ţine rece tot gheţarul
Culcat să-ţi fie loc să mori.

La câteva căderi şi naşteri
Vom deveni amici prin parcuri
Tu frunză galbenă prin creşteri
Eu amator de frunze-n vreascuri.

[...] Citeşte tot

poezie de Mili Dumitru din Poezie în rampă, Poezieînrampă (2018)
Adăugat de Mili Dumitru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marcela...

.. Marcela nu-şi recunoaşte vina
A fost luată cu maşina
şi dusă undeva...
şi dusă unde va
găsi, cum spune dumneaei
ca de altfel şi-alte femei
bărbatul ce-i
catalogat, de felul lui
un fel de... "mama lui"...

Marcela este o minoră
ea libertatea o adoră
nu pune riscul
în balanţă
e toată doar o cutezanţă
e rea de clanţă
părinţii-acasă griji îşi fac
în fel şi chip
dar Marcela-i pro(to)... tip...

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Gurău (17 februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre mine

Ce faci tu toată ziua înăuntrul corpului tău? mă întreabă cineva.
Mă joc! Ce altceva să fac? îi răspund.
Mai ies câteodată pe-afară, dar fug cât de repede pot înapoi!

poezie de Ştefan Mitroi
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mirosul ghioceilor

Aş vrea să mă hrănesc
cu mirosul de ghiocei
căci aşa mirosea părul tău în iarnă
când mi-era atât de dor
de primăverile noastre.
Aş vrea sa m-ascund
într-un buchet de ghiocei
şi să nu mă vadă
tristeţea şi neliniştea niciodată.
Fii tu în primăvara mea
şi îmbracă-te cu straie
împletite în alb şi roşu
ţesute din matase
într-un zgomot liniştitor
ce ne anunţă fericirea.
Alege apoi cel mai frumos ghiocel
din acel buchet şi presează-l
între paginile unei cărţi
ca să-ţi amintească de mine
şi de primăvara noastră

[...] Citeşte tot

poezie de Eugenia Calancea (2 martie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nădejdile unei dimineţi

Ştiri
cu hoţi calificaţi şi imunitate politică
talk show-uri şi ediţii neterminate
despre euro-puşcării interesante
în care hoţii sunt ctitorii acestor
mănăstiri pentru suflete evoluate
urmează ştirile despre războaie
că odată şi-oadată tot trebuie să înceapă
din reflexul de-a nu sta acasă am ieşit
nu-i corect să nu şti în ce parte s-apuci
pe drum am făcut un itinerar cu retur
pe muchia încrederii că voi adormi
uneori
îmi vine să strig
alteori
fără să vreau sughit
cel mai des
tac şi mănânc fără motiv
rareori mai visez
şi visez că alerg printre pomi de crăciun

[...] Citeşte tot

poezie de Cristi Poe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre "încotro Doamne"

Dumnezeu mi-a dat destulă răbdare ca să îndur viaţa asta
sau poate că răbdarea s-a născut şi a crescut în mine
liană căţărătoare căutând lumina

de când m-am născut am învăţat şi urmat câteva precepte
dar tot viaţa mi-a dovedit că lumea se schimbă
şi ar cam fi timpul ca şi preceptele mele să se schimbe

să nu minţi. să nu furi. să îţi iubeşti aproapele. erau odată
dar minciuna a devenit politică de stat iar hoţia e ca diploma de onoare
cât despre iubire, nici ea nu mai ştie cărui gen literar aparţine

am obosit Doamne. ştiu că viaţa e incredibilă ca un test grilă
dar Doamne, dacă tot joci şah cu mine
surprinde-mă cu mutarea finală şi dă-mi mat.

o nouă partidă, alte mutări... alte timpuri...

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!