oua rosii

Meniu de Sf. Valentin

cum mă plâng mereu de stres,
oalele s-au înţeles
să m-ajute c-un meniu,
rapid, simplu şi candriu,
cu sufleu, kebab şi vin
pentru Sf. Valentin
şi-o şarlotă vanilată,
nu voiam s-o facem lată
şi am copt vreo doi ardei,
am făcut şi un mujdei,
la kebab ca garnitură,
fără mare tevatură,
dovleceii-am feliat,
dar la deget m-am tăiat
şi-a curs sânge puţintel,
cât un sfert de păharel,
ouă am bătut, apoi,
cu sare de usturoi
şi sufleu-am dat de zor,
să se coacă la cuptor.

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Excepţia de la regulă

a fost o vreme
când cutreieram străzile
pur şi simplu mergeam...
pur şi simplu existam ca şi cum
asta aveam să facem întotdeauna...

burta trotuarelor se juca înghiţind urme
dâra şotroanelor incrustate în adn
bunăoară şorţuleţul meu galben-cu-gărgăriţe
bunăoară borcanul tău verde cu compot

! un spiriduş scotea dintre degete puful viu!

cireşii erau aceiaşi dintotdeauna
fântânile adăposteau ape
lângă îngrămădire de petunii

! o mireasmă aparte desprăfuia drumuri

ERA o după-amiază nesfârşită de vară

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Luminiţa Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bradul

Azi din târg eu am ales,
Unul din cei mai chipeşi brăduleţi,
Într-un colţişor din casă l-am aşezat
Şi acum în living, la baza scărilor, tronează
Şi din toate unghiurile la noi veghează,
Stă falnic şi semeţ ca orice dar de mare preţ.

O trenă lungă, elegantă,
Cusută-n fire roşii şi aurii
Se revarsă pe podeaua şlefuită
Şi pregătită pentru tot felul de cutii,
Ce –ascund în ele multe surprize şi bucurii.

Pe-ale lui crenguţe pline de ace verzi,
Aşezate –ntr-un fel atât de bine calculat,
De mă întreb firesc cum Natura
Le-a proiectat şi pe trupul lui le-a aşezat,
Atât de simetric şi echilibrat,
Prind funde colorate, globuri, beteală
Fondante-n staniol şi steluţe sute,

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Ganea (16 decembrie 2020)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spiriduş

De la fereastra luminată cum galbenul de ou lucios,
Plecat din buzele în freamăt de frăgeziri de roşii maci,
Se înalţă cald fuior de vis în ruga gândului sfios
Cu timp uşor, de zbor... copila, doar ochi-i desfrunzind copaci.

Ar vrea, cu mâinile întinse din vârf de muguri, să atingă
Şi ea din bolta toată stele, să-şi simtă astrul fără nume
Acum, când încă n-o cunoaşte, dar ştie că de-ar fi să stingă,
Copila-i va fi o scânteie, o zi, sau noapte... lăsând lume.

Nu ştie că-i aşa firavă, numai speranţe, de va fi
O rază să-şi îndrume licăr în umbra astrului pribeag
Şi ar vrea în palmele-i să-l ţină, în răsăriri de zi cu zi...
Să şi-l culeagă din sclipiri pe-o aţă în colier, şirag.

Întreabă licărul, copila, cine o aşteaptă în prag femeie
Şi cum va fi păşitul roşu de drag, din sânge de fecioară,
Iar dacă dor este etern, sau spulberări veşnicu' încheie
Şi, lacrimile-s de extaz, ori stoarcere... de-ar fi să doară?

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (4 februarie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cheia lumii

Din vechiul Egipt se remarcă geografia sa egocentrică. Desenul lumii în
formă de triunghi cu un vârf în jos reunea cele două părţi ale ţării,
cea înaltă şi cea joasă. O linie în centru îl împărţea în două. Figura obţinută din această
reprezentare era cheia vieţii, cheia întregii existenţe. În termeni
generali nordul era bogat şi sudul mult mai sărac. Marile capitale
precum Memphis, Tebas ori Alexandria înfloreau la frontieră pe malul Nilului sau
în deltă aproape de mare.
Egiptul tindea spre stele ori se afunda în nisip.
Cu o imensă cheie a vieţii făcută din plumb aurit se deschid astăzi cele două
temple din Abu-Simbel sau cel din Luxor, în antica Tebas, cu coloanele sale,
obeliscuri, statui de zei şi marele bulevard incomplet cu trei kilometri de
sfincşi ce unea în vechime această ultimă construcţie cu cea de la Karnak.
La întorcerea spre vapor după vizita la Luxor, un grup de copii ce-i
salutau pe turişti, urmându-i pe aleea ce coboară până s-ajungă la
portul înflorit, au făcut un cor în jurul nostru. Fetiţa cea mai mică, cu un
chip frumos ca faţa lumii când se trezeşte, s-a apropiat de fusta mea. Din Egipt
mi-am adus amintirea acestor obraji iluminaţi, am mers să caut
zborul incredibil al ciucurilor roşii ce înfloresc în salcâmi, şi am găsit
fructul seminţei pe care am plantat-o ca un sărut, şi am făcut-o să crească, precum o
cheie a vieţii, în

[...] Citeşte tot

poezie de Rosa Lentini, traducere de Eugen Dorcescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi aduc aminte, îmi aduc aminte

Îmi aduc aminte, îmi aduc aminte
De casa-n care m-am născut, revăd adeseori
Fereastra micuţă prin care soarele
Se strecura sfios în zori;
Nu-ntârzia, nici nu făcea prea lungă ziua
Care de cei dragi nouă ne desparte,
Dar acum, doresc ca noaptea
Să-mi fi dus suflarea cât mai departe!

Îmi aduc aminte, îmi aduc aminte
De trandafirii albi şi roşii, de crinii
Parfumaţi, de violete şi de-ale nuferilor cupe,
De toate-acele flori, fiicele luminii!
De liliacu-n care-şi făceau cuib prigorii,
Unde frate-miu-n lumina aceea care uneşte
Atârna de ziua lui flori galbene de salcâm –
Acel arbore încă mai trăieşte!

Îmi aduc aminte, îmi aduc aminte,
Era acolo un balansoar

[...] Citeşte tot

poezie de Thomas Hood, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să curgă vinul!

În cupa opacă, de sticlă,
Un lichid vâscos cu miros de ambră.
Dintr-un ciubăraş picură vinul,
Perle limpezi, roşii.
Din dragoni fierţi şi rumenite păsări phoenix
Lăcrimează grăsimi de jad;
Paravane transparente, perdele brodate
Încadrează aceste adieri parfumate.

Sunaţi, trompete-ale dragonilor!
Răpăiţi tobe-ale aligatorilor!
Dinţi strălucind în cântec,
Talii zvelte dansând.
Mai ales acum,
Când zilele verzi de primăvară,
Se adâncesc în amurg,
Iar petalele florilor cad din piersici,
În rafale-învolburate roz.
Te rog acum din suflet, rămâi beat
Până la sfârşitul zilelor tale,

[...] Citeşte tot

poezie de Li He, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem despre-un înger

(în memoria poetului Grigore Vieru, născut la 14 februarie 1935)

Te-ai dus mult prea devreme printre îngeri,
Pământul drag fiindu-ţi iar aproape,
Cu dorul cel durut în glas, cu frângeri
De lacrimi grele înnodate-n pleoape.

Auzi acolo vocea mamei calmă,
Asculţi iar doina dulce şi izvorul,
Şoptind îl ţii-n căuşul cald, în palmă,
Ca să stropeşti ograda şi ogorul.

Te-ai dus să-l rogi, poete, înc-o dată,
Pe Eminescu nemuririi noastre,
Cu inima ta mare-n mâini purtată,
Ca să ne judece el dintre astre.

Te-ai dus purtând în suflet trei culori
Şi-o singură fiinţă românească,
Te-ai dus la Prut să faci alt pod de flori

[...] Citeşte tot

poezie de Cătălina Orşivschi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Subiect de balada

Padurea de mesteacan s-a leganat odata,
Apoi a fost in flacari inalte imbracata,
Era intai frumoasa, caci frunzele parura
Limbi rosii in amurgul pudrat suav de zgura.
Dar crengile-ncepura sa geama si sa strige
Incovoindu-si jarul in crancene carlige
Si bubuiau si tunuri ca-n ziua de apoi
Si mirosea a sange, a fum si a razboi.
Fetita ratacita ajunse-ntr-o poiana
Cu scrum de lemn in plete si scrum de plans pe geana.
Nu mai plangea, de frica; voia sa inteleaga.
Nu mai plangea padurea de-acuma arsa-ntreaga.
Si in poiana arsa zaceau, cu fata-ntoarsa
Spre cer, morti multi, cu pumnii crispati in iarba arsa.
Si soarele prin pacle ce se roteau in sus
Ardea pe ochi si sange si arme, din apus.
Fetita se oprise: bunicul cand murise
Avea priviri sticloase asemeni si deschise,
Bunica le-nchisese tacuta, usurel,
Aveau soldatii astia privirile la fel.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupte greco-romane

Se plimbau Avram si Leibu
Intr-un bilci cu panorame
Cu menagerii si-n fata
Cu-o multime de reclame.

Sarpele boua-constrictor
Armasarul Ducipal
Tot ce-i zugravit afara
Inauntru-i natural.

Leoparzi, camile, zebre
Din Uruguay si Nis
Si in fata unui circus
Au citit pe un afis:

500 de lire premiu
Va primi acela care
Daca intr-un sfert de ora
Va putea sa ma doboare

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Ion Pribeagu (mai 1973)
Adăugat de Marius Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!