o stana iarna

Focul nu s-a mai aprins

Trăiau odată într-un sat,
un om bătrân cu baba lui.
În bordeiul lor sărac,
trăiau la mila orişicui.
Deşi rămas fără picior,
el zi de zi tăia otavă.
Bătrâna cocea în cuptor
pâine proaspătă în tavă.
Trăiau singuri, fără copii.
Doar o pisică şi-un câine
le stăteau drept bucurii,
în viaţa de azi pe mâine.
Toamna se adunau în casă
şi gândeau la iarnă grea.
Oare, vor avea pe masă
ce mânca şi ce să bea?
Timpul repede se scurge.
iarna iute a venit.
Viaţa lor tot la fel curge
şi-i îndreaptă spre sfârşit.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lângă ea

Omul zâmbea!
Lângă el a venit o cucuvea.
Omul care zâmbea
a luat cucuveaua şi a scris pe ea
cuvântul moarte
cu o coasă
din iarba tăiată
şi uscată
pregătită pentru iarnă
din care să mănânce vitele
în grajd
lângă ea.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fantomele tristeţii

Cad fulgi târzii din iarna îngheţată
Şi picături de ploaie se-amestecă perfid
Vestind o primăvară timidă şi-ncercată
De zile încărcate cu nori pe cer şi frig.

Departe orizontul fantome îşi descarcă
Pe umeri îmi aşterne o mantie în gri
Şi ochilor în ceaţă tristeţea le aşează
Spunând cu reci cuvinte că tu nu vei veni.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Of primăvară, primăvară

Of primăvară!
pe unde umbli
s-a întors bătrâna iarnă
şi frigul iar a venit.
Pământul a albit
şi florile n-au înflorit.
Pe unde călătoreşti
căci parfumul tău
nu-l mai găseşti.
Te rog întoarce-te
din nou la noi
cu soare şi cu veselie,
te rog, natura reînvie.

poezie de Eugenia Calancea (22 martie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

în sesiunea de iarnă

m-au picat la estetica eroticii
biletul tras
îmi cerea să urc explicativ treptele
paradigmei psiho-afective
necesare subconştientului femeii
pentru a intra în transă
tăcerea profesoarei care mă examina
s-a învineţit de furie
când am răspuns că lucrarea ei
din bibliografia
pe care spusesem că am parcurs-o
era depăşită moral

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întoarcere

M-am întors în timp să te găsesc
Secundele îmi zburau în vals de iele
În tăcerea nopţii încerc să regăsesc
Miracolul iubirii ascuns privirii mele

Îmi eşti departe în clipa ce n-atinge
Speranţa viselor ce-aleargă-n zori
Nici tu nu eşti în iarna ce mă ninge
Nici eu nu sunt în veşnice ninsori

poezie de Loreta Toader
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Necunoscuta

necunoscuta din decor
de lebede si frunze moarte
apare ca un vis de dor
ce vine de departe....

in primul ceas de iarnă grea
necunoscuta a-mbrăcat
in fulgi strălucitori de nea
profilul ei de neuitat

necunoscuta semn imi face
să o urmez cu paşii mari
in arabescuri de zăpadă
noi doi să fim ca doi hoinari!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţa unui nou răsărit al iubirii

În orizontul imaginar
Al vieţii
Va fi mereu
Un nou răsărit,
Va fi mereu
În suflet
Un cântec să-l amintească.

Din fiecare zi ce trece
Din nou se naşte alta,
Deci să începem
Să trăim(dragostea)viaţa
cu fiecare rasarit de soare.

Îm apus de soare
Şi-n fiecare zori,
Privighetorile cântă,
Crini înfloresc,

Cerul e albastru

[...] Citeşte tot

poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo (2016), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oltenia pelagos

iarna în canada pe uliţă
am văzut
vine cu ciuperci uriaşe de gheaţă –
maşinile iubiţilor noştri
locuitori în cascade
mai niagare
nu pot fi dezgropate decât de regiile autohtone
din nordul planetei
adică
de slavi de englezi şi de sami
populaţii cu totul
originare ca sex din oltenia de
la marea egee, ehe!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimpurile fricii

Frica are patru anotimpuri....
Primăvara, când se instalează în suflet,
Când încolţeşte în gânduri şi-n plâns,
Vara, ca un surâs al tăcerilor,
Ca o fântână a ne-cunoaşterii,
Toamna - germinând lacrimi de frunze şi ploi,
Apoi iarna durerii ascunsă în noi.
Nu, nu este drumul spre libertate.
Este doar durere şi noapte...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!