flori soare si picioare

Femeia, bucată din lună

Femeia-i plămadă din apă şi lut
creată de cei mai parşivi dintre zei,
îngerii toţi mai apoi i-a născut,
supusă la chin, osândită de ei!

Femeia culege raze din soare,
copiii îi naşte din pântec divin,
panzele ţes şi trimite pe mare
ţoţi fiii puternici crescuţi în suspin.

Femeia-i visul blând de copilă,
mirosul suav şi chip de zeiţă,
flori din răsaduri plantate cu milă,
sfântă în vorbe şi vârf de peniţă.

Femeia-femeie se-nchină la cer,
la cerul cu stele în noaptea senină
şi nu înţelege de totu-i mister,
femeia este bucată din lună.

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărăbuşul arămiu

De sub frunza mătăsoasă
Cărăbuşul arămiu,
Îşi aruncă haina groasă
Şi-o porneşte-aşa zglobiu.

Printre flori de păpădie
Mititel şi prea grăbit,
Caută acum chirie
Într-un loc mai potrivit.

Că-n grădina cu flori multe
O găină a scurmat
Şi trebuie să se mute
Căci căsuţa i-a stricat.

Vino, în bucătărie,
Chiar aici în casa mea,
Îţi voi da acum chirie
Într-un colţ pe duşumea!

poezie pentru copii de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minunea primăverii

O mulţime de cuvinte
Au dat şi astăzi în floare
Peste-a ochilor veşminte
Unele din depărtare

A-nflorit acum uimirea
Albe flori iată se-arată
Surprinzând nemărginirea
Cu privirea ta curată

Peste tot sunt numai flori
În alb e-mbrăcată ţara
Căci ai primăverii zori
Şi-au depus uşor povoara

Frunzele au răsărit
Peste tot acum în jur
Şi cu flori şi-au întocmit
Un tablou atât de pur

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universul e cuvântul

Universul e cuvântul
care uneşte sub soare,
Cerul, apa şi pământul
şi chiar necuvântătoare.
Fără soare, universul
în haos s-ar transforma.
Timpul şi-ar opri tot mersul,
pământul ar exploda.
Cerul s-ar întuneca,
apa s-ar evapora,
viaţă n-ar mai exista.

poezie de Dumitru Delcă (martie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cânt pentru iubire!

prin timp de veacuri şi de mii de timpuri
răsar în zeci de mii de gânduri, flori
iar parfumul dimineţilor prin crânguri
vin prin aburi de primăvară şi vă spun

suntem trupuri de unduire-n suflete
porţi deschise spre universuri, iubire
copile din soare aţintind mereu privire
spre viaţă, spre voi, şi pentru tine

cântăm pământului mii de culori minune
noi răsărim şi suntem izvor de nemurire
vrem cu bucurie ca-n inima fiecărei case
de-i fecioară, femeie sau pentru plete albe
să vă cântăm cu drag ce-a mai frumosă melodie
a florilor culoare!

poezie de Viorel Muha (aprilie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te aştept soare

Soarele se trezeşte
şi îţi dă sărutul lui.
Salut viaţă!
Sunt aici lângă tine,
sunt spre razele tale luminoase,
soare te aştept în fiecare zi.
Apreciez toate dezamăgirile,
momentele de fericire,
supărările şi temerile.
N-am renunţat niciodată,
să lupt, sunt aici cu tine.
Poezia.... se opreşte,
să se uite cu uimire,
la ce natura ne dă cu dragoste...

poezie de Eugenia Calancea (10 martie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub bolţi de vis

Plutesc uşoare
miresme dulci
de flori rozalbe...
Bănuţi de soare,
sub bolţi de vis,
atârnă-n salbe.

Catolic templu
umil şi trist
exală cânturi...
Pe zid contemplu
icoane vechi...
Şi-n albe-avânturi

pribeagu-mi gând
se-nalţă lin
pe note grave
şi-ascult plângând
infiripări
de rugi suave.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de I.M. Raşcu din Nelinişti (1927)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Război

Era luna, era floare!
Părul mamei cădea lung,
Parcă tot ploua cu soare
Peste trup golaş de prung.
Nu era pământul, luna
Părul mamei răzvrătit
Bătea negru ca furtuna
Peste golul scrumuit.
Era mai şi sărbătoare
Era globul, era stea!
Printre ierburi şi prin soare
Părul mamei viscolea.

poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rază de soare

Poezie
tu eşti sufletul vieţii mele.
Unde ai fost
te-am căutat peste tot.
Trăiesc un vis.
din trecutul meu şi
orice ar fi eu zic:
Bună, rază de soare.
Eşti aici.
Eu te aştept pentru totdeauna.
Căldura ta
mă îmbrăţişează
în fiecare zi.
Umple-mi golul
pe care-l am în interior.
Mai dă-mi putere.
Şi spune că eşti aici cu mine,
tu eşti în inima mea ca o lumină.

poezie de Eugenia Calancea (11 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt... călătoare...

Sunt călătoare şi mereu mă pierd
În veşnicia caldă a iubirii...
Cu zarea ei, mereu mă dezmierd,
Sărutând pe roşu, trandafirii;

Sunt... călătoare în zori de zi,
Printre petale şi cuvinte;
Pe cărarea nopţilor târzii...
Îmbrăţişând luceafărul, cuminte.

Sunt petala vie ce te-ar înveli...
De mi-ai fi tu, dorul pe aripe,
Sau înger plângând în nopţile târzii,
Să mă afund cu tine în nesfârşite clipe.

Sunt, in clipe trecute sau începutul
Unei iubiri pline de nectar...
Când pe buze îmi curge sărutul,
Unui trandafir primit în dar!

[...] Citeşte tot

poezie de Dida Diana Cioponea
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!