patria mea

Elinor: Marianne nu vrea să-şi ascundă emoţiile. De fapt, prejudecăţile ei în privinţa sentimentelor au nefericita tendinţă de a nesocoti bunele maniere.
Colonelul Brandon: Cred că nu are destulă experienţă.
Elinor: După părerea mea, nu are chiar deloc. Cu cât începe să ia viaţa-n piept mai curând, cu atât mai bine.
Colonelul Brandon: Am cunoscut o domnişoară foarte asemănătoare surorii dumneavoastră - aceeaşi impulsivitate naivă - care a fost obligată, aşa cum spuneţi dumneavoastră, "să ia viaţa-n piept". Consecinţele au dus la degradare şi disperare. Nu vă doriţi aceste lucruri, domnişoară Dashwood.

replici din filmul artistic Raţiune şi simţire, scenariu de Emma Thompson, după Jane Austen
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

(Tiana se uită pe geamul dormitorului)
Tiana: În cartea de poveşti a lui Charlotte scrie că, dacă îţi pui o dorinţă la luceafărul de noapte, dorinţa ţi se îndeplineşte.
Eudora: Nu îţi pui o dorinţă, draga mea?
James: Da, doreşte şi visează cu toată inimioara ta! Dar ţine minte, Tiana, că acel luceafăr te poate ajuta numai în parte! Trebuie să contribui şi tu muncind mult. Şi atunci... Da, poţi face orice ţi-ai pus în minte. Promite-i tăticului tău un singur lucru! Că niciodată nu vei pierde din vedere ceea ce este important! Da?
(Tiana dă din cap aprobator)

replici din filmul artistic Prinţesa şi broscoiul
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mickey: Acum o lună cam, am avut o zi în care simţeam că am ajuns la capătul puterilor. Nu mai voiam să trăiesc într-o lume fără Dumnezeu. Am puşca asta, care, mă crezi sau nu, am încărcat-o şi am dus-o la tâmplă. Şi-mi amintesc că mă gândeam că gata, o să mă sinucid. Dar dup-aia mi-am zis... şi dacă mă înşel? Dacă Dumnezeu există? În cele din urmă, nimeni nu ştie asta. Apoi m-am gândit că nu, nu e suficient, vreau certitudini. Şi-mi aduc aminte foarte clar că ceasul ticăia, iar eu stăteam acolo nemişcat, cu arma la tâmplă, întrebându-mă dacă să trag sau nu. (Arma se descarcă.) Dintr-odată, arma s-a descărcat. Fusesem atât de încordat încât degetul meu a apăsat pe trăgaci fără voia mea. Dar transpirasem suficient de mult ca arma să alunece de pe tâmpla mea şi să nu mă nimerească. Brusc s-au adunat vecinii la uşă şi... mă rog, scena a fost de iad. M-am dus la uşă, nu ştiam ce să spun, eram jenat şi confuz şi în mintea mea totul se derula cu o sută de kilometri pe oră. Şi mi-am dat seama că trebuie să ies din casă, să simt aerul curat şi să-mi limpezesc gândurile. Îmi aduc aminte că m-am plimbat pe străzi atât de mult că nu mai ştiam ce e cu mine, totul părea atât de violent şi ireal. Am hoinărit o vreme, trebuie să fi fost ore. Mă dureau picioarele, îmi simţeam capul greu, trebuia să mă aşez jos, aşa că m-am dus la un cinematograf. Nu ştiam ce film rulează, doar aveam nevoie de un moment de linişte ca să-mi adun gândurile, să găsesc o logică pentru a reseta lumea pe o perspectivă raţională. M-am dus sus, la balcon, şi m-am aşezat pe scaun. Mai văzusem filmul de atâtea ori când eram copil, dar întotdeauna mi-a plăcut. Şi cum mă uitam la actori, prins în acţiune, mă întrebam cum să te gândeşti să te sinucizi? E atât de stupid. Uite-i pe oamenii aştia din film, sunt atât de amuzanţi... ce importanţă mai are că adevărul e întotdeauna dureros? Şi ce dacă Dumnezeu nu există şi trăim o singură dată şi asta e tot? Şi totuşi, de ce să nu vrei să trăieşti? Doar nu e toată viaţa asta un obstacol. Şi mă gândesc că ar trebui să încetez să îmi mai distrug viaţa căutând răspunsuri pe care nu le voi găsi niciodată şi să mă bucur de atâta cât e. Şi poate, cine ştie, mai e ceva şi după. Şansele sunt mici, dar... e tot ce ştim.

replică din filmul artistic Hannah şi surorile ei, scenariu de Woody Allen (7 februarie 1986)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnul Bennet: Lizzie, ţi-ai pierdut minţile? Credeam că îl urăşti pe acest bărbat.
Elizabeth Bennet: Nu, tată.
Domnul Bennet: E adevărat, e bogat şi vei avea trăsuri mai frumoase ca ale lui Jane. Dar asta te va face fericită?
Elizabeth Bennet: Nu ai şi alte obiecţii în afară de indiferenţa mea faţă de toate acestea?
Domnul Bennet: Niciuna. Ştim cu toţii că este o persoană orgolioasă şi dezagreabilă... dar asta nu înseamnă nimic dacă ţie îţi place cu adevărat.
Elizabeth Bennet: Îmi place.
Domnul Bennet: Atunci...
Elizabeth Bennet: Îl iubesc.

replici din filmul artistic Mândrie şi prejudecată, scenariu de Deborah Moggach, după Jane Austen
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul (către Autor): Aşa nu se mai poate! Sunt familist convins! Dar tu, ai făcut din biografia mea o telenovelă! Peste tot, numai episoade cu încărcătură sexuală...
Femeia (patetică, spre Autor): Eram în drum spre mănăstire! Voiam să mă călugăresc! Tu însă m-ai acostat în staţia de metrou! M-ai smuls din braţele lui Dumnezeu şi m-ai condus la tine acasă! Aş fi putut ajunge o sfântă! Dar tu ai făcut din mine o târfă!
Autorul (râde, cu inflexiuni cabaline, scriind ultimele impresii): V-aţi răzvrăzit? Ha, ha, ha! A izbucnit revoluţia figurilor de ceară! Răscoala marionetelor de pripas...

replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupoi: E nevoie de poezie patriotică pe piaţa muncii... Puterea populară este încă fragilă, iar duşmanii de clasă sapă adânc la temelia ţării!.. (Pauză). Ai auzit ce spune radioul lor imperialist?
Vulpescu (încet): Noua mea conştiinţă socială nu-mi permite să ascult posturi străine...
Lupoi: Foarte rău, Vulpescule! Spre deosebire de ţopârlanii de rând, tu ai acest drept. Trebuie să cunoşti intenţiile duşmanului...
Vulpescu: Ce spune radioul imperialist, tovarăşe căpitan?
Lupoi (râzând): Mă tragi de limbă, şmechere?
Vulpescu: Ah, nu!
Lupoi: Ba da! Mă provoci, din instinct profesional... Trasul de limbă e meseria noastră...

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Însă... Cum rămâne cu întrebarea mea?
Lucian: Nu rămâne nicicum. Încearcă să-ţi dai singură seama care ar fi răspunsul. Şi eu fac acelaşi lucru.
Lia: Ce vrei să spui?
Lucian: Nimic. N-am să-ţi spun nici un cuvânt în plus, legat de acest subiect. Dar cum rămâne cu problema urmăririi? Tu ce răspunzi la întrebarea mea? Nici tu nu m-ai lămurit pe mine, deloc.
Lia: Nici n-am s-o fac. Pentru că aşa suntem chit.
Lucian: Bine. De acord. Problemele noastre rămân nelămurite, întrebările fără răspunsuri, dar eu n-aş spune că suntem chiar chit, pentru că problemele noastre diferă... Să trecem însă cu vederea. Ce-a fost, a fost! Oricum, faptul e deja consumat, nu mai poate fi schimbat nimic. Tu ai făcut pe Mata Hari, iar eu, ca de obicei, inevitabil, pe Don Juan... Nu?! Cred că putem pleca spre munţi acum.
Lia: Mai mergem?
Lucian: Evident, mergem! Chiar dacă nu ne-am lămurit, asta nu trebuie să afecteze cu nimic planul nostru. Vom merge, aşa cum am stabilit. Şi pentru că am întârziat puţin cu discuţia asta, o să luăm un avion din apropiere. Ştiu eu unde o să găsim sigur unul. Ce zici? De acord?
Lia: Desigur.
Lucian: Bine, Mata Hari. Dar nu crezi că-i cam periculos pentru tine să accepţi compania unui Don Juan?
Lia: Luci, nu-i de glumit!
Lucian: Ai dreptate. Însă asta presupune să nu mai faci şi altădată pe spionul. Rişti să fii descoperită.
Lia: Fii sigur că n-am să mai fac. Mi-a fost de ajuns! Mi-a fost învăţătură de minte!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dr. Meredith Grey: Ajunge! Numai relaţie nu este asta. Vreau plimbări sub clar de lună, flori şi bomboane. Ştiţi cât de greu este pentru o femeie doctor? M-am epilat, m-am pensat, şi port şi o bluză curată, iar voi doi vă uitaţi unul la celălalt.
Dr. Derek Sheperd: Meredith...
Dr. Meredith Grey: Fantezia mea nu constă în doi bărbaţi care se privesc.
Finn: Noi nu am...
Dr. Meredith Grey: Nu vreau să aud nimic. Doar atunci când veţi reuşi să pregătiţi o întâlnire adevărată. Vreau pasiune! Vreau romantism! La naiba, vreau să mă simt ca o doamnă!

replici din filmul serial Anatomia lui Grey
Adăugat de Raluca Preda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Barney: Marshall, am veşti bune – n-o să devin tată.
Marshall: Felicitări.
Barney: Ştiu, e cel mai fericit moment din viaţa mea! Marshall, ceea ce simt despre faptul că nu voi avea copii... Nu ştiam că pot iubi ceva atât de mult. Tocmai de aceea, o să inventez o sărbătoare. De acum în colo, ziua de azi se va numi "Ziua celor care nu sunt taţi".
Marshall: Inventezi o sărbătoare!
Barney: De ce nu? Toată lumea are câte una – mamele, taţii, Bastilia... de ce să nu existe o zi şi pentru cei care sunt singuri şi se simt bine aşa?

replici din filmul serial How I met your mother
Adăugat de Păuna Maria, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Merlin: Eu îl salvez pe Arthur de la moarte şi sfârşesc prin a fi servitorul lui. În ce fel e lucrul ăsta drept?
Gaius: Nu cred că trebuie să fie şi drept. Nu se ştie niciodată... ar putea fi amuzant.
Merlin: Crezi că va fi amuzant să curăţ grajdul lui Arthur? Ar trebui să vezi lista mea de îndatoriri!
Gaius: Cu toţii avem îndatoriri. Chiar şi Arthur.
Merlin: Trebuie să fie aşa de greu pentru el, cu atâtea fete şi atâta glorie!
Gaius: Păi e viitorul rege. Oameni aşteaptă foarte multe de la el. E pus sub multă presiune.
Merlin (geme în timp ce Gaius îi presează umărul): Şi eu la fel.

replici din filmul serial Merlin
Adăugat de Marin Irina, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!