Serioase/triste despre radu popescu, pagina 76
Getica
Bogată e toamna. Și frunzele s-au copt,
Belșugul e dulce, mai dulce ca oricând.
Rodește câmpul, sunt roade peste tot,
Sudoarea omului e fructul pe pământ.
Zamolxe, fii slăvit! Îți mulțumesc.
Doar Masa Ta de piatră lumină în ruine.
Cu pâine și cu sare te slăvesc,
Că bravii geto-daci sunt pururi lângă Tine.
De piatră așa cum sunt, cu paloșele sus,
Sunt vrednici, războnici neînfricați.
Când soarele se întunecase la apus,
Nu au răbdat furtuni peste Carpați.
Românule, să știi că ești din neam ales!...
Dar gloria durează în propria-i lumină.
Și cât ar fi de spus nu încape într-un vers,
Ei sunt lumina pietrei și-n lume rădăcină.
poezie de Ștefan Radu Mușat din revista USR Bacău P l u m b, nr 164 - nov. 2020 (revistă fondată de George Bacovia)
Adăugat de Adi Mușat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre versuri
- poezii despre toamnă
- poezii despre pâine
- poezii despre poezie
- poezii despre mulțumire
- poezii despre frunze
- poezii despre fructe
- poezii despre bogăție
Agață-mi sufletul de tine...
Iubito, agață-mi sufletul de tine
și fă-mi un adăpost din brațe,
să mă treci departe de întunericul morții;
nu mă stinge cu lacrime fierbinți
în catedrala sfinților răpuși de piatră.
Și cu o bătaie a inimii răsună-mă în glasul ploii,
îmbrățisându-mă din toate părțile deodată
cu o încordare adâncă până iau forma luminii.
Îmbrățișează-mă din toate părtile deodata
și nalță-mă cu o mișcare adâncă
în trupul ploii;
să-ți plouă printre degete ființa mea din neființă,
viața mea din nemoarte;
la capătul norilor să nu mai existe dovada c- am fost muritor,
că umerii mi-au fost sfâșiați
și a curs dinafară trupul meu în tine.
poezie de Ștefan Radu Mușat din Constelații Diamantine - dec, 2015
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ploaie
- poezii despre întuneric
- poezii despre încordare
- poezii despre viață
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre suflet
- poezii despre sfinți
- poezii despre religie
- poezii despre puls
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Argonautică
Lucrurile lumii acesteia
Sunt bătute de vânturi ca trestia,
Numai dragostea noastră stă dreaptă
În bătaia vântului și așteaptă.
Desfăcută de toate ispitele
Își închide cu grijă aripile
Și de-acolo, din vârful catargului,
E stăpâna urgiei și-a largului.
Niciun val nu-i abate privirile,
Niciun sunet la cârmă rotirile,
Printre pâclele moi ce se scutură
Numai părul de aur îl flutură.
Împrejurul ei toate furtunile
Răscoliră cu sete genunile,
În zadar însă fură cu toatele.
Pân-la urmă scăzură și apele.
[...] Citește tot
poezie clasică de Radu Stanca
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vânt, poezii despre înălțime, poezii despre sunet, poezii despre păr blond, poezii despre păr, poezii despre prăpăstii, poezii despre promisiuni, poezii despre iubire sau poezii despre aur
Cum gândesc politicienii? De multe ori, așa cum vorbesc. Adică șleampăt, confuz, îngălat. Iar dacă vorbirea reflectă procesele mintale, situația bate spre dramatic. Or fi ei aleși, dar vorbirea lor e foarte rar aleasă. Metaforita unora, confuziile de termeni ale altora și în general nivelul scăzut al celor mai mulți ar trebui să-i facă pe alegători ceva mai circumspecți. Din păcate, unii alegători par mai departe sclavii burții pline și ai vorbei goale. Pețiți cu o pungă cu alimente și duși cu preșul promisiunilor deșarte, ei girează pentru a doua, a treia sau a patra oară oameni compuși din corigențe: la conținut, la competență, la maniere și la exprimare.
Radu Paraschivescu în Cum gândesc politicienii (Cum? Gândesc politicienii?!) (iunie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre vorbire, citate despre sclavie, citate despre promisiuni, citate despre politică sau citate despre mâncare
Dimineața
Întâi deșteptătorul, apoi dușul,
Apoi telefonul unde-alerg gâfâind:
"Da, da, desigur, s-a făcut, da, da,
negreșit, la revedere!"
Apoi pieptenele, haina, oglinda-n care de-abia mă mai recunosc, stiloul,
Ochelarii șterși grăbit cu colțul batistei,
Banii mărunți de tramvai,
Apoi fuga-n lift, coborârea ca-ntr-un puț
În ziua care așteaptă încă virgină la poarta casei
Pe când alerg gâfâind după alte lucruri:
Țigări, autobuz, ziar, motocicletă,
Atâtea lucruri în care mă petrec,
Cărora mă-mpart
Ca să ajung zi de zi mai mult una cu ele,
Mai solidar cu ele decât cu mine însumi.
Numai voi, care faceți lucrurile, scăpați prin aceasta
De oarba lui tiranie.
poezie clasică de Miron Radu Paraschivescu din Versul Liber (1965)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre virginitate, poezii despre vestimentație, poezii despre tramvaie, poezii despre telefon, poezii despre solidaritate, poezii despre ochelari, poezii despre motociclete, poezii despre jurnalism sau poezii despre fumat
Stigmat
M-a tatuat Dumnezeu cu îndoială,
Cu păcate sublime m-a tatuat Dumnezeu,
De parc-ar fi trebuit să mă nasc Evă
De parc-ar fi trebuit să mă nasc, eu.
M-a limpezit în iubire, după zilele facerii,
Mi-a dăruit anotimpuri, binele și răul;
Atâta suflet... să nu-l pot niciodată umple,
Atâtea gânduri... să nu mă plictisesc niciodată.
Mi-a dat Dumnezeu mistere și lanțuri,
Aripi, hohote, lacrimi sunt ale mele,
Cuvintele desculțe, tăcerile ;
Înălțimi zac în mine, căderile toate...
De parcă de la plus la minus infinit
N-aș exista decât eu,
Ca o secundă rotundă și ascuțită
A aceluiași timp.
M-a tatuat Dumnezeu cu dimineți și amurguri,
[...] Citește tot
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1981)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre zile, poezii despre tăcere, poezii despre secunde sau poezii despre naștere
Castelul din Carpați datează din cel de-al XII-lea sau al XIII-lea secol. Pe vremea aceea, sub cârmuirea căpeteniilor sau voievozilor, mânăstiri, biserici, palate și castele se fortificau cu tot atâta grijă ca târgușoarele sau satele. Boieri și țărani erau nevoiți să se păzească de atacuri de tot felul. Împrejurarea asta explică de ce vechea zidărie a cetății, bastioanele și donjonul îi dădeau înfățișarea unei construcții feudale, gata de apărare. Ce arhitect a ridicat-o pe podișul acela și mai ales, la asemenea înălțime? Nu se știe, iar îndrăznețul artist a rămas necunoscut, de n-o fi cumva românul Manole, cel atât de falnic cântat de legendele valahe și care a zidit la Curtea de Argeș vestitul palat al lui Radu Negru.
Jules Verne în Castelul din Carpați
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sat, citate despre palate, citate despre castele, citate despre România, citate despre țărani, citate despre înălțime, citate despre timp, citate despre religie sau citate despre negru
Manifest pentru țara pierdută
Ați furat tot ce-a lăsat Nicolae Ceaușescu,
Și-n mormântul veșnic rece se învârte Eminescu.
Nici păduri n-au mai rămas și luăm pâinea din străini,
Că problema noastră agrară e pământul în ciulini.
Spunea un proverb odată: Fie pâinea cât de rea...
Însă țara se golește, neamul meu va dispărea!
Ce va fi în urma mea nici nu vreau să mă gândesc,
Doar că-n cele patru vânturi este neamul românesc.
În ce colțuri ale lumii trudesc fiii noștri dragi
Ca pe vremuri, Românie, când erau stăpâni și sclavi...
- Ce crezi tu că pot să fac, fiule pierdut de turmă,
Dacă vântul mă străbate și m-acoperă din urmă?!
poezie de Ștefan Radu Mușat din Exercițiu de patriotism (12 februarie 2018)
Adăugat de Adi Mușat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre sclavie, poezii despre păduri, poezii despre proverbe, poezii despre România, poezii despre Pământ sau poezii despre Nicolae
De ce dai voie vântului
De ce dai voie vântului să umble
Prin părul tău și să ți-l răvășească?
E mângâierea lui, făcute-n tumbe,
Mai caldă, mai suavă, mai cerească?
Sunt degetele lui fâlfâitoare
Mai meștere în joc, mai fără număr
Când te cuprind din cap până-n picioare,
Când îți dau jos buchetul de pe umăr?
De ce lași vântul ca să-și pună palma
Oriunde vrea și,-ncolăcindu-ți sânul,
Prin fustele subțiri ce zbor de-a valma,
Să te privească cu-ochi blânzi, bătrânul?
De ce, când te pândește-ascuns prin iarbă
Și vrea să-ți sărute gura-n voie,
- În timp ce eu tânjesc cu plânsu-n barbă
Pe el îl lași... iar mie, nu-mi dai voie...
poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre sărut, poezii despre picioare, poezii despre numere, poezii despre jocuri sau poezii despre fuste
Grădina gândului
Ți-am vizitat grădina gândului
Și-am dat de-o floare foarte rară,
Nici n-am apucat ca s-o privesc,
Că s-a inchis, deși, nu se făcuse seară.
Am fost apoi la grădinar
Să-mi spună cum și... unde-i cheia,
Dar el era plecat la târg
Dup-o sămânță ca aceea.
Prin jur, grădinile-s pustii
Și toate pline de ciulini.
Înțelegând atunci de ce
Nu se deschide la străini,
Am să aștept în prag, de seara,
Când ziua se retrage...-n pat,
Lăsând loc nopții să se-ntindă
Și să cuprindă-ntregul sat.
[...] Citește tot
poezie de Julian Radu
Adăugat de Julian Radu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre sat, poezii despre noapte, poezii despre gânduri, poezii despre flori sau poezii despre Soare