diriginta mea

Unor critici

Unul surd îmi zice:
Fă versul să strige!

Şchiopul spune: Barde,
Du-mă mai departe!

Mutul calea-mi ţine:
Zi şi pentru mine.

Un netot şi-un bleg:
Fă-mă să-nţeleg...

Leneşul mă mână:
Dormi de-o săptămână!

Şi mă ceartă-aşa
Ca pe-o slugă rea

Toată viaţa mea,
Toată viaţa mea.

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deb: Puştiule, dacă ai nevoie de ceva, spune-i mătuşii tale Deb. Adică mie. Sau dacă nu sunt prin preajmă, poţi să vorbeşti cu sora mea, Flo. (Înoată spre propria reflexie.) Bună, de faci? Să nu asculţi ce spune sora mea, e ţicnită!

replică din filmul artistic În căutarea lui Nemo
Adăugat de Liliana Stefan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-au slăbit vederea şi auzul. La conferinţele la care particip nu văd proiecţiile şi nu aud prea bine. Dar gândesc mai bine decât o făceam la douăzeci de ani. Corpul meu poate acum să facă ce vrea el, eu nu sunt corpul meu, eu sunt mintea mea şi inima mea.

citat din Rita Levi-Montalcini
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rătăcire

O rătăcire disperată
m-a căutat printre fantomele
trecutului său mărinimos,
şi m-a găsit deshidratată
de marea iubire,
ce cândva-i purtam.
respinsa mândria mea rănită,
cu eleganţă femeiască,
rătăcirea rătăcitoare
ce a rămas uimită,
şi doar în amintire mea iubită,
cea fost, a fost, cândva.

poezie de Valeria Mahok (10 ianuarie 2006)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunze de iubire

Ai fost tu,
Singura roză
Din grădina mea,
Care a înflorit
În toate
Primăverile.
II
Ai fost tu,
Singura frunză,
Care primăvara
Ai strălucit mai frumos
Decât celelalte
Ca să fii atât de frumoasă.
III
Eşti strălucire
Veusiană
Şi încântătoare.
Pentru că florile
Din grădina mea,
Numai ele văd

[...] Citeşte tot

poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo (2015), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raiul

Pe o câmpie, unde zbor
M-am întâlnit c-un alt dor,
Şi i-am zis să mă ierte
Şi să mă aştepte.
În rai când am să plec
Peste păcate am să trec.
Căci Domnul mă va ierta
Şi-n rai mă va aştepta.
Raiul e ferecirea mea
şi dorinţa mea.
Un vis aşteptat
şi de nimeni uitat.

poezie de Adriana Gheorghie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia mea e în comă profundă

o privim îndelung
tu îi pui mâinile pe piept
eu îi fardez trecutul
o adun de pe zidurile reci
de pe mobilă
podele
de pe abdomenul femeilor tatuate
din privirea ta
din camera de unde a râs
şi a plâns
unde a înjunghiat
şi s-a lăsat înjunghiată

poezia mea e în comă profundă
poţi să-i trânteşti adevăruri în faţă
să-i iei braţele
să te joci de-a viaţa cu ele
că nu mai simte nimic
pentru că toate cuvintele
îşi dorm somnul adânc

[...] Citeşte tot

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu, Iisuse, eşti speranţa mea

Lacrima din ochii tăi, Iisuse,
În palma mea a căzut.
Sângele tău sfânt
În apă limpede s-a prefăcut.

Rănile tale şi pe mine m-au durut.
Ştiu că-ai fost vândut cu un sărut
De un ucenic pe care l-ai iubit mult,
Căci aşa a fost scris de la început.

Iisuse, într-o zi din nou ai să vii,
Căci tu eşti cel de pe urmă şi cel din întâi.
Eu la tine mereu mă voi ruga
Tu, Iisuse, eşti speranţa mea.

poezie de Vladimir Potlog (6 noiembrie 2016)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândurile, emoţiile, percepţia senzorială şi lucrurile prin care treci alcătuiesc conţinutul vieţii tale. "Viaţa mea" este lucrul din care îţi construieşti simţul de sine, şi "viaţa mea" este conţinut, sau cel puţin aşa crezi.

Echart Tolle în Linistea vorbeşte, traducere de Ovidiu George Vitan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge peste ţara mea de vis

Ninge peste ţara mea de vis,
Ninge peste Moldova.
Cu fulgi mari ca floarea albă de cais,
Ninge peste Teleneşti, Chişinău, Leova.

Ninge peste păduri de brazi
Peste munţii Carpaţi.
Ninge cu fulgi jucăuşi
Peste Bucureşti, Iaşi, Cluj.

Ninge peste marea cea mare,
Peste vechile hotare
Unde Ştefan şi Mihai duşmanul l-au învins.
Ninge peste ţara mea de vis.

Ninge şi tot ninge Şi aşa de bine îmi pare,
Că visez cu ochii deschişi,
Din nou, la România mare.

poezie de Vladimir Potlog (23 noiembrie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!